Marilena Preda-Sânc – Sinteze/Antiteze vizuale
09.iulie.2021 – 01.septembrie.2021
Curator: Ruxandra Demetrescu
Muzeul de Artă Craiova
Palatul Jean Mihail
Expoziția artistei vizuale Marilena Preda-Sânc, organizată în spațiile Muzeului de Artă Craiova, propune publicului o imagine concentrată a creativității sale desfășurate de-a lungul a patru decenii, sub semnul unei remarcabile tensiuni dintre voința artistică și viziunea despre lume. Voința artistică se dezvăluie în diversitatea mediilor vizuale abordate, de la pictură la fotografie, de la performance şi instalaţie la arta video. Viziunea despre lume este explicită în ciclurile tematice, dominate de tensiunea dintre contemplarea totalizantă a naturii și angajarea explicită în social şi politic, dominată de convingeri feministe și ecologiste.
Expoziția se construiește prin dialogul picturii cu celelalte medium-uri, subliniind că, din anii ´90 şi până în prezent, Marilena Preda-Sânc a practicat în egală măsură tehnicile vizuale noi, fotografia (adesea cu intervenții), performance-ul şi instalaţia, fiind la fel de atrasă de posibilităţile imaginii dinamice ale artei video. Ea le-a folosit, pe de o parte, pentru a-şi îmbogăţi demersul artistic anterior, iar pe de altă parte, pentru a o angajare mai evidentă în social şi politic. Confom mărturiei sale: „Să gândesc şi să lucrez ce simt, în mai multe medium-uri artistice, să exprim în imagini un gând, un sentiment, o atitudine despre contextul în care exist, reprezintă pentru mine un mod de a fi artist”.
Marilena Preda-Sânc este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Arte București, fiind una dintre cele mai cunoscute artiste feministe din România.
Născută în anul 1955, și-a început cariera artistică în anii ’80, într-un context cultural cunoscut ca fiind deosebit de restrictiv. Creația sa acoperă o arie largă, de la pictura de șevalet la pictura murală, desen, obiect, fotografie intervenită, cărţi de artist, body art, land art, instalaţie video, performance, film video, spectacol multimedia, CD-ROM.
Structura sa de artist-militant a cunoscut o intensă perioadă de dezvoltare și reconfigurare odată cu noul val de libertate postcomunistă, fiind preocupată de teme de actualitatem precum: feminismul, auto-explorarea, globalizarea, ecologismul, interacțiunea dintre spațiul public și spațiul privat ș.a. Luând în considerare constrângerile perioadei în care s-a format și afirmat, este interesant de observat cum artista a aderat în mod structural la aceste idei, înainte de a cunoaște efectiv amploarea acestor mișcări în mediul occidental. S-a remarcat printr-o abordare multidisciplinară, integrând cu succes formele tradiționale de expresie artistică și new media.