{"id":646,"date":"2022-08-01T09:09:52","date_gmt":"2022-08-01T09:09:52","guid":{"rendered":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/?page_id=646"},"modified":"2026-04-01T11:53:44","modified_gmt":"2026-04-01T11:53:44","slug":"colectia-de-arta-romaneasca","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/colectia-de-arta-romaneasca\/","title":{"rendered":"Colec\u021bia de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"\n
<\/div><\/span>
\n

COLEC\u021aIA DE ART\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

<\/div><\/span>
\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\n
Art\u0103 medieval\u0103  rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Primii pictori de \u0219evalet<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Constantin Lecca<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Theodor Aman<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
De la academism la plein air<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Nicolae Grigorescu<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\u0218tefan Luchian<\/strong>, Nicolae Tonitza<\/strong>, Iosif Iser<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Gheorghe Petra\u0219cu<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
Theodor Pallady<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Eusta\u021biu Stoenescu<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Ion \u021auculescu<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
Corneliu Baba<\/strong><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Art\u0103 medieval\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

            Pentru cei mai mul\u021bi dintre noi este greu de \u00een\u021beles azi fervoarea cu care credincio\u0219ii iconoduli din Bizan\u021bul secolului al VIII-lea au luat asupr\u0103-le martiriul, pentru a ap\u0103ra icoana. Una dintre cauzele acestei dificult\u0103\u021bi este faptul c\u0103 (afl\u00e2ndu-ne \u00een afara cultului ortodox) privim icoana ca pe un tablou, incluz\u00e2nd-o \u2013 ca iconocla\u0219tii \u2013 printre numeroasele forme de manifestare ale artei. Or icoana nu este un obiect de art\u0103, este teologie. Are aceea\u0219i func\u021bie \u0219i, uneori, un impact mai puternic \u0219i mai i-mediat dec\u00e2t cuv\u00e2ntul Evangheliei. Ea este \u201edarul Bisericii c\u0103tre ochiul omenesc\u201d. Ceea ce iconodulii ap\u0103rau \u00een icoan\u0103 nu era dreptul de a decora Biserica cu imagini, ci dreptul la imaginea lui Dumnezeu, ca o confirmare a Adev\u0103rului \u00centrup\u0103rii. Acest drept l-a instituit \u00eensu\u0219i Hristos, c\u00e2nd i-a trimis lui Abgar \u0219tergarul pe care era imprimat chipul S\u0103u (cre\u00e2nd astfel icoana cea nef\u0103cut\u0103 de m\u00e2n\u0103 omeneasc\u0103 – acheiropoietos), gest prin care a conferit icoanei calitatea de re-producere a Prezen\u0163ei Sale \u0219i, astfel, puterea vindec\u0103toare. Ulterior, acest drept a fost confirmat de Maica Sa, c\u00e2nd a \u0219ezut \u00eenaintea Apostolului Luca pentru a fi reprezentat\u0103 \u00eentr-o imagine.<\/p>\n\n\n\n

             Imaginea prezent\u0103 \u00een icoan\u0103, nu este \u0219i nu va fi niciodat\u0103, de-a lungul secolelor de iconografie ortodox\u0103, rodul imagina\u021biei, al fanteziei aleatorii sau al pornirilor idealizante. Ea se bazeaz\u0103 pe \u201ece am v\u0103zut cu ochii no\u0219tri\u201d, spune Ioan Evanghelistul, adic\u0103 pe vederea de care s-au \u00eenvrednicit contemporanii lui Hristos \u0219i apoi cei ai sfin\u021bilor. Aceast\u0103 vedere a fost consemnat\u0103, sub forma unor specifica\u021bii clare privind tr\u0103s\u0103turile prototipului, \u00een Erminii. Chipul iconic exprim\u0103 astfel \u201efidelitatea fa\u0163\u0103 de memoria unei fizionomii originare\u201d (L. Uspenski). Tr\u0103s\u0103turile prototipului sf\u00e2nt sunt \u00eentip\u0103rite \u00een materia icoanei (fie c\u0103 este vorba de un obiect portabil, fie c\u0103 este vorba de pere\u0163ii l\u0103ca\u015fului de cult), printr-o tehnic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 (encaustic\u0103, mozaic, fresc\u0103, tempera pe lemn, etc.). Numele prototipului este \u00eenscris pe fond, chipul este sobru, lini\u0219tit, sustras psihologismelor, iar trupul reprezentat este cel \u00eenviat. Atunci c\u00e2nd subiectul icoanei este un eveniment (icoana pr\u0103znicar\u0103), descrierea vizual\u0103 reune\u0219te sub forma imaginii afirma\u021biile Scripturii circumscrise acestuia. O icoan\u0103 ca \u00cent\u00e2mpinarea Domnului (2 februarie) asociaz\u0103 \u00een scena reprezentat\u0103, at\u00e2t Vechiul c\u00e2t \u0219i Noul Testament prin participan\u021bi (Maica Domnului, Hristos prunc, Dreptul Simeon, Proroci\u021ba Ana \u0219i Sf\u00e2ntul Iosif), precum \u0219i prin semnifica\u021bia \u00eent\u00e2lnirii lor. \u00cen varianta tipologic\u0103 de la Muzeul de Art\u0103 Craiova, Fecioara tocmai L-a a\u0219ezat pe Pruncul Hristos \u00een bra\u021bele lui Simeon care se \u00eenclin\u0103 pentru a-L primi. Ochii Mamei r\u0103m\u00e2n fixa\u021bi pe Prunc, Care \u00ce\u0219i \u00eentinde m\u00e2inile c\u0103tre ea, \u00een timp ce Simeon prive\u0219te cu recuno\u0219tin\u021b\u0103 la izvorul Darului pe Care L-a a\u0219teptat \u00eendelung. \u201eSchimbul\u201d se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een fa\u021ba sau deasupra spa\u021biului mesei sacrificiale. Pe mas\u0103 se afl\u0103 o carte, posibil Scriptura. La st\u00e2nga Mariei se afl\u0103 Proroci\u021ba Ana, care vorbe\u0219te cu Iosif (Lc. 2, 36-38), acesta din urm\u0103 \u021bin\u00e2nd dou\u0103 turturele mici pe care le-a adus pentru a fi jertfite, conform legii iudaice (Lc. 2, 24, Lev. 5, 7-8). Simeon \u0219i Iosif \u00ee\u0219i acoper\u0103 cu voalul ve\u0219mintelor m\u00e2inile care poart\u0103 ofrandele (Num. 4, 4-15). Icoana \u00cent\u00e2mpin\u0103rii ne prezint\u0103 \u201eo Golgota liturgic\u0103 anticip\u00e2nd jertfa de Sine a Dumnezeului lui Israel pe propriul s\u0103u altar str\u0103vechi.\u201d (Maximos Constas)<\/p>\n\n\n\n

             Icoanele erau lucrate de iconari, care, conform Erminiei trebuiau s\u0103 aib\u0103 o via\u021b\u0103 curat\u0103, s\u0103 posteasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie deprin\u0219i cu rug\u0103ciunea. \u00cen vechime, erau consacra\u021bi printr-o ierurgie special\u0103 \u00een prima zi de Pa\u015fti. Fiind un obiect la crearea c\u0103ruia Duhul Sf\u00e2nt contribuie direct, iconarii nu-\u0219i asumau calit\u0103\u021bile lucr\u0103rii, spun\u00e2nd c\u0103 lor le apar\u021bine ceea ce nu e reu\u0219it \u00een icoan\u0103. Tocmai pentru a \u00eent\u0103ri absen\u021ba oric\u0103rei revendic\u0103ri asupra operei, ace\u0219tia nu se semnau pe icoan\u0103 a\u0219a cum o fac pictorii pe tablou. Iconarul nu dore\u0219te s\u0103 se fac\u0103 recunoscut prin marca individualit\u0103\u021bii, a \u201estilului\u201d personal, ci se remarc\u0103 prin \u201efidelitatea creatoare cu care acceseaz\u0103 textul-suport” (Sorin Dumitrescu). El nu-\u015fi imagineaz\u0103 propria viziune: modelul s\u0103u este vedenia avut\u0103 de sf\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

             Ulterior, \u201eme\u015fte\u015fugul s-a risipit sub povara unor procedee artistice contraf\u0103cute sentimental, raportarea cre\u015ftinilor la realitatea iconic\u0103 s-a diluat, cobor\u00e2nd undeva, la confluen\u0163a dintre pietismul edulcorant \u015fi incon\u015ftien\u0163a prostului gust. Pseudo-morfozele produse \u015fi mai apoi dictate de tirania modelelor apusene au determinat dec\u0103derea icoanei la nivelul – deopotriv\u0103 angelizant \u015fi naturalist – al tabloului religios.\u201d (L. Uspenski).<\/p>\n\n\n\n

             Tabloul cu tem\u0103 religioas\u0103 a ap\u0103rut \u00een Occi\u00addent, dup\u0103 Marea Schism\u0103, spre finalul secolului al XI-lea. Chiar dac\u0103 \u00een el sunt prezente un sentiment religios sau un subiect biblic, tema abordat\u0103 sufer\u0103 interpol\u0103ri ingenioase de natur\u0103 compozi\u021bional\u0103, cu scopul plas\u0103rii evenimentului \u00een proximitatea credinciosului sau cu inten\u021bia declan\u0219\u0103rii unor reac\u021bii de mil\u0103 (pietism) din partea privitorului. \u00cen reprezentarea personajelor \u201efidelitatea creatoare\u201d fa\u021b\u0103 de prototipul originar este \u00eenlocuit\u0103, fie cu op\u021biunea pentru un model luat din arta Antichit\u0103\u021bii grece\u0219ti, fie cu reproducerea naturalist\u0103 a tr\u0103s\u0103turilor modelului, uneori anonim, alteori identificabil \u00een cercul de cunoscu\u021bi al artistului. Prin toate acestea, tabloul r\u0103m\u00e2ne o oper\u0103 de art\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, care treze\u0219te emo\u021bii estetice, pe c\u00e2nd icoana reprezint\u0103 un urcu\u0219 spre Arhetip.<\/p>\n\n\n\n

             Iconografia rom\u00e2neasc\u0103 porne\u0219te, ca \u00een toat\u0103 Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103, de la modelul bizantin. Majoritatea icoanelor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i balcanice sunt lucrate \u00een tempera pe lemn. \u00cen general, reproduc, cu unele particularit\u0103\u021bi locale, vechile prototipuri create \u00een centrul de art\u0103 bizantin\u0103 din Ohrida, \u00een secolele XIII-XIV. Icoanele de la \u00eenceputul secolului XVI se caracterizeaz\u0103 printr-o concep\u021bie monumental\u0103, evident\u0103 \u00een propor\u021bia siluetelor \u00eenalte, de o c\u0103utat\u0103 elegan\u021b\u0103. Prin tehnica lor, prin desen, draparea corpurilor \u0219i sugerarea arhitecturilor, par rupte din ansamblurile murale. Cele de secol XVII prezint\u0103 un colorit mai bogat, mai viu dec\u00e2t \u00een perioada anterioar\u0103. Desenul \u00ee\u0219i pierde caracterul sintetic, iar pitorescul detaliilor, liniatura filigranat\u0103 care tive\u0219te ve\u0219mintele \u0219i arhitecturile suplinesc pierderea concep\u021biei monumentale \u0219i absen\u021ba expresivit\u0103\u021bii figurilor. Ele apar\u021bin epocii br\u00e2ncovene\u0219ti \u0219i scot la iveal\u0103 inser\u021bia elementelor baroce \u00een tratarea mobilierului \u0219i arhitecturilor al\u0103turi de realizarea \u00een manier\u0103 tradi\u021bional\u0103 a figurilor. Pictura este luxoas\u0103 \u00een execu\u021bie \u0219i impresioneaz\u0103 prin caracterului ei fastuos. \u00cen patrimoniul Muzeului de Art\u0103 se afl\u0103 icoane apar\u021bin\u00e2nd acestei tipologii, dar dat\u00e2nd din secolele XVIII \u0219i XIX.<\/p>\n\n\n\n

             Una dintre cele mai des \u00eent\u00e2lnite teme iconografice este \u201eDeisis\u201d (rug\u0103ciunea). Reprezint\u0103 rug\u0103ciunea \u201emijlocitoare\u201d – \u00een fa\u021ba privitorului, central, se afl\u0103 M\u00e2ntuitorul (Pantocrator – Atotputernicul), \u021bin\u00e2nd Evanghelia \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u0219i binecuv\u00e2nt\u00e2nd cu dreapta. De-a dreapta \u0219i de-a st\u00e2nga Sa se afl\u0103 Maica Domnului \u0219i Sf. Ioan Botez\u0103torul, cei mai puternici rug\u0103tori pentru iertarea p\u0103catelor. Tema are varia\u021biuni \u00een func\u021bie de accentul care se pune, fie pe reprezentarea Atotputerniciei lui Hristos (prezen\u021ba explicit\u0103 a tronului, ve\u0219m\u00e2ntului arhieresc, dimensiunile mici ale intercesorilor) sau a Judec\u0103\u021bii de Apoi \u2013 scen\u0103 \u00een care necesitatea invoc\u0103rii milei divine duce la cre\u0219terea \u00een importan\u021b\u0103 a prezen\u021bei intercesorilor, ace\u0219tia ocup\u00e2nd \u00een iconomia reprezent\u0103rii un spa\u021biu mai mare. Icoana Sfintei Treimi \u00een care, al\u0103turi de Iisus \u0219i de Duhul Sf\u00e2nt (\u00een chip de porumbel), este prezent Dumnezeu Tat\u0103l, \u00een ipostaza consacrat\u0103 drept \u201eCel vechi de zile\u201d, este o considerat\u0103 a fi o reprezentare de origine apusean\u0103. Ap\u0103rut\u0103 prin sec. al XVI-lea, pornind de la un model bizantin intitulat \u201ePaternitate\u201d, atestat \u00een sec. al XI-lea de Ioan Sc\u0103rarul, se bazeaz\u0103 pe imagina\u021bie \u0219i nu respect\u0103 Erminia, ce spune c\u0103 Dumnezeu-Tat\u0103l nu poate fi reprezentat, deoarece nimeni nu l-a v\u0103zut. A ap\u0103rut ca o transpunere \u00een iconografie a doctrinei filioque.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103teasc\u0103 – Maica Domnului cu pruncul tron\u00e2nd<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 pr\u0103snicar\u0103 – Praznicele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 de t\u00e2mpl\u0103 – Sf.Evanghelist Ioan \u0219i Sf. Apostol Petru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 – Maica Domnului cu \u0219apte s\u0103ge\u021bi<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103teasc\u0103 – Maica Domnului cu pruncul tron\u00e2nd<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 necanonic\u0103 – Sf\u00e2nta Treime<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 de t\u00e2mpl\u0103 – Sf. Andrei<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Icoan\u0103 – Sf. Haralambie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Primii pictori de \u0219evalet<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

\u201eScrie-mi, pictore ghibace,
Pe-a mea doamn\u0103 dep\u0103rtat\u0103,  
Dup\u0103 cum pe ea voi face
Prin al meu vers vederat\u0103.\u201d
(Gh. Asachi, La pictor) <\/p>\n\n\n\n

             O astfel de galerie a \u00eenaintemerg\u0103torilor, prezent\u0103 aproape \u00een orice muzeu de art\u0103, are pentru unii aerul unui cabinet de curiozit\u0103\u021bi \u00een materie de pictur\u0103, cel mai adesea, lucr\u0103rile cuprinse \u00een ea fiind incluse \u00een categoria picturii \u201enaive\u201d sau \u201eprimitive\u201d. Dar, \u00eentrebarea care se pune este \u00een ce m\u0103sur\u0103 sunt aceste opere, ce prezint\u0103 st\u00e2ng\u0103cii, erori de desen, compozi\u021bie \u0219i perspectiv\u0103, rezultatul ingenuit\u0103\u021bii sau \u201espontaneit\u0103\u021bii\u201d, datorate absen\u021bei unei educa\u021bii academice. La o cercetare mai atent\u0103, se descoper\u0103 c\u0103 mul\u021bi dintre arti\u0219tii \u201enaturaliza\u021bi\u201d \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc (Schiavoni, Val\u0219tain, Chladek, Schoefft) au studiat la Viena, Milano sau Paris \u0219i avuseser\u0103, deci, posibilitatea s\u0103 se familiarizeze cu marea art\u0103 european\u0103. \u0218i totu\u0219i, maniera \u00een care lucreaz\u0103 se apropie de cea a arti\u0219tilor autohtoni, ce continuau o tradi\u021bie cu totul diferit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             Privitorii, cel mai adesea, nu pot s\u0103 vad\u0103 dincolo de stereotipiile de expresie \u0219i de st\u00e2ng\u0103cia atitudinilor. De\u0219i g\u0103sesc scuze tuturor acestor venerabili \u00eenainta\u0219i ai artei autohtone, nu pot s\u0103 \u00eei admire, depl\u00e2ng\u00e2nd lipsa naturale\u021bii \u0219i a fiorului vital de pe chipurile, adesea \u00eennegrite de vreme, pe care ni le-au l\u0103sat mo\u0219tenire. \u0218i cum \u00een numeroase cazuri, lucr\u0103rile perioadei nu conserv\u0103 numele autorului, e cu at\u00e2t mai dificil s\u0103 explici asem\u0103n\u0103rile, \u00een ceea ce prive\u0219te stilistica red\u0103rii portretelor, \u00eentre pictori cu forma\u021bii culturale diferite.<\/p>\n\n\n\n

             Pictura de \u0219evalet a p\u0103truns \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne abia pe la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, iar moda occidental\u0103 a ag\u0103\u021b\u0103rii tablourilor pe pere\u021bii camerelor a ap\u0103rut doar pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, adus\u0103 de ofi\u021berii trupelor de ocupa\u021bie austriac\u0103 \u0219i apoi rus\u0103. \u00cen acele vremuri, \u00een protipendada rom\u00e2neasc\u0103 coabitau cei care mai credeau c\u0103 odat\u0103 cu imortalizarea chipului \u00een portret le era furat\u0103 \u0219i o parte a sufletului \u0219i cei care erau educa\u021bi sau c\u0103l\u0103toreau frecvent \u00een Apusul Europei, vizit\u00e2nd muzee \u0219i colec\u021bii particulare de art\u0103. Cei din urm\u0103 devin consumatorii artei de \u201etip nou\u201d \u0219i, conform\u00e2ndu-se gusturilor acestor clien\u021bi, fo\u0219tii zugravi de \u201esub\u021bire\u201d (\u201ecare \u00eensemnau obrazele\u201d \u0219i-\u0219i creaser\u0103 propria breasl\u0103, separ\u00e2ndu-se pe la 1787 de zugravii de \u201egros\u201d, de zid\u0103rie) devin, din iconari, portreti\u0219ti (Ion Balomir, Nicolae Polcovnicul), iar din miniaturi\u0219ti medievali, ilustratori moderni ai unor c\u0103r\u021bi populare (Petrache Logof\u0103tul, N\u0103stase Negrule). De\u0219i fac loc anumitor muta\u021bii \u00een tipul de reprezentare a chipului, ei r\u0103m\u00e2n tributari tradi\u021biei multiseculare \u00een care s-au format, pict\u00e2nd portrete hieratice, cu st\u00e2ng\u0103cii de desen \u0219i f\u0103r\u0103 modelarea volumului prin culoare. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i excep\u021bii printre ei, una dintre ele fiind Eusta\u021bie Altini (1772? – 1815), artist ce se formeaz\u0103 \u00een cadrul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului academic vienez, printr-o burs\u0103 acordat\u0103 de stat, lu\u00e2nd astfel contact direct cu limbajul plastic specific neoclasicismului. Asimileaz\u0103 perspectiva \u0219i clarobscurul \u0219i le adapteaz\u0103 la rigorile iconografiei ortodoxe, racord\u00e2nd pictura bisericeasc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 la academismul european, urmat fiind pe aceast\u0103 cale de Constantin Lecca, Mi\u0219u Popp \u0219i Gheorghe Tattarescu.<\/p>\n\n\n\n

            Portretele membrilor boierimii, c\u0103ci ei sunt principalii beneficiari, sunt \u00eencadrate de rame aurite \u2013 ca atribut al statutului social, \u00eempodobite cu toate \u00eensemnele bog\u0103\u021biei \u0219i onorurilor primite de la domnitor. Vestimenta\u021bia, aleas\u0103 cu grij\u0103, d\u0103 m\u0103rturie despre rangul celui reprezentat. \u00cen tablou pot fi prezente \u0219i alte elemente con\u021bin\u00e2nd informa\u021bii despre identitatea celui imortalizat \u2013 o epistol\u0103 pe care erau vizibile numele \u0219i rangul modelului, ocupa\u021bia \u2013 sugerat\u0103 de obiecte precum spada sau costumul militar, tomuri de legi, un instrument muzical, planuri de mo\u0219ii, etc. Toate acestea concur\u0103 spre a demonstra c\u0103 portretul social era mai important dec\u00e2t cel fizic sau psihologic. Uneori, modelul era reprezentat la o v\u00e2rst\u0103 mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dec\u00e2t era de fapt. Anumite\u201edefecte\u201d artistice nu trebuie puse numai pe umerii arti\u0219tilor, fiind \u00een multe cazuri datorate atitudinii comanditarilor, gusturilor \u0219i prejudec\u0103\u021bilor acestora. De exemplu, celebr\u0103 \u0219i public\u0103 (a ap\u0103rut \u00een \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d pe la 1844 ) este m\u0103rturia unui pictor despre confruntarea cu modelul s\u0103u (feminin) asupra petei de pe g\u00e2t, care \u00een opinia artistului era inevitabila umbr\u0103, iar \u00een cea a comanditarei o impietate la adresa pielii sale de o albea\u021b\u0103 str\u0103lucitoare.<\/p>\n\n\n\n

             Arti\u0219tii itineran\u021bi, sosi\u021bi pe plaiurile autohtone \u00een jurul anului 1830, sunt meseria\u0219i din Europa Central\u0103 ce au g\u0103sit \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne o pia\u021b\u0103 pe placul lor \u0219i perspectiva unei \u00eembog\u0103\u021biri rapide. Cei care au fost omologa\u021bi artei rom\u00e2ne\u0219ti sunt aproape \u00een exclusivitate pictori de portrete. \u00ce\u0219i fac uneori apari\u021bia sim\u021bit\u0103 printr-o oarecare reclam\u0103. Aceasta, dac\u0103 d\u0103dea roade, fiind \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i de recomand\u0103ri, era urmat\u0103 de un potop de comenzi c\u0103rora unii dintre ei abia le puteau face fa\u021b\u0103 \u2013 de aici concesiile f\u0103cute uneori tehnicii \u0219i materialelor folosite. Unul dintre cei mai cunoscu\u021bi, ale c\u0103rui opere sunt prezente \u00een colec\u021biile mai multor muzee din Rom\u00e2nia, a fost Iosef August Schoefft (1809 – 1888). German de origine, p\u0103rin\u021bii s\u0103i s-au stabilit la Pesta \u00een sec XVIII \u2013 ajunge la Bucure\u0219ti fugind de acas\u0103 pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii nu au fost de acord cu c\u0103s\u0103toria sa. \u00ce\u0219i face reclam\u0103 \u00een Curierul Rom\u00e2nesc, organizeaz\u0103 o expozi\u021bie \u00eentr-o sal\u0103 a Colegiului Sf. Sava \u0219i atrage un public numeros. Portretist versat, scoate \u00een eviden\u021b\u0103 tr\u0103s\u0103turile suave, privirile languroase \u0219i elegan\u021ba siluetelor tinerelor domni\u0219oare. Execut\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i portrete ale unor doamne v\u00e2rstnice, nu foarte flatante pentru modele, c\u0103ci nu le idealizeaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile \u0219i nu le ascunde v\u00e2rsta, le reprezint\u0103 \u00eempodobite cu pene, flori \u0219i bijuterii, afi\u0219\u00e2nd astfel o compensatorie splendoare (Portretul doamnei Bal\u0219,1836). Dac\u0103 culoarea e folosit\u0103 abundent \u00een cazul portretelor de doamne, pentru portretele de b\u0103rba\u021bi pictorul recurge la acromatisme mai potrivite statutului \u0219i seriozit\u0103\u021bii preocup\u0103rilor acestora (Portret de b\u0103rbat). C\u0103lc\u00e2iul lui Ahile al artistului \u00eel reprezint\u0103 portretele de copii, altfel spus, redarea tr\u0103s\u0103turilor infantile \u00eei crea anumite probleme, nefiind, pare-se, obi\u0219nuit cu pictarea celor mici. C\u00e2nd un tat\u0103 \u00ee\u0219i dore\u0219te un tablou de familie \u00een care s\u0103 fie prezen\u021bi \u0219i cei doi copii (Scen\u0103 de familie \u00eentr-un parc,1836), execu\u021bia acestora este nesigur\u0103, eviden\u021biind lipsa rutinei \u0219i nedeprinderea cu fizionomia \u0219i anatomia specifice acestei v\u00e2rste. Din aceea\u0219i lucrare rezult\u0103 \u0219i c\u0103, dup\u0103 primul sfert al secolului al XIX-lea, fundalul \u00eentunecat al portretului este abandonat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pentru conturarea timid\u0103 a unui peisaj.<\/p>\n\n\n\n

             Anton Chladek (1794 – 1882), ceh originar din Banatul s\u00e2rbesc, ajunge \u00een Bucure\u0219ti pe la 1835, unde se \u0219i stabile\u0219te pentru tot restul vie\u021bii. Datorit\u0103 culturii (vorbe\u0219te fluent cinci limbi) \u0219i manierelor sale elegante devine un oaspete apreciat \u00een casele marilor familii boiere\u0219ti. Era un miniaturist excep\u021bional, litograf \u0219i apreciat portretist. Aplec\u00e2ndu-se cu minu\u021biozitate asupra monturii inelelor \u0219i ochiurilor de dantel\u0103, neglijeaz\u0103 cu indiferen\u021b\u0103 expresiile \u0219i caracterele (Portret de femeie \u00een albastru). \u00cen lucr\u0103rile sale, executate \u00een stil grafic, detaliile vestimenta\u021biei sunt mai importante dec\u00e2t fizionomia palid\u0103, f\u0103r\u0103 volum a modelului, ce se plaseaz\u0103 la nivelul fundalului, \u00een antitez\u0103 cu concrete\u021bea \u0219i for\u021ba bijuteriilor \u0219i a altor auxiliare care atenueaz\u0103 planimetria. Cu alte cuvinte, a\u0219a cum observa Paul Cornea, e vorba de \u201eo tratare moart\u0103 a p\u0103r\u021bilor vii \u0219i cu vitalitate a p\u0103r\u021bilor moarte\u201d.<\/p>\n\n\n\n

             Concluzia care s-ar putea trage este c\u0103 aceste portrete reprezint\u0103 mai degrab\u0103 efigii, \u00eensemne ale respectului de care se doreau \u00eenconjurate modelele. Chipurile trebuiau din acest motiv s\u0103 fie reproduse astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 cuprind\u0103 sensul imortalit\u0103\u021bii \u0219i nu pulsul organic al unor oameni f\u0103cu\u021bi din carne \u0219i oase.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Carol Va\u0219tain – Portretul serdarului Dimitrie Aman<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Anomim – Femeie cu copil<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Anonim – Portret de femeie cu p\u0103l\u0103rie verde<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Anton Chladek – Portret de femeie \u00een albastru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Ion August Sch\u00f6efft – Portretul doamnei Bal\u0219<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion August Sch\u00f6efft – Portret de b\u0103rbat<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion August Sch\u00f6efft – Scen\u0103 de familie \u00eentr-un parc<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Anonim – Portret de b\u0103rbat<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Constantin Lecca<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1807 – 1887<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

            Constantin Lecca s-a n\u0103scut \u00een anul 1807, la Bra\u0219ov , fiind primul din cei trei copii ai familiei Lecca. A urmat \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 din \u0218cheii Bra\u0219ovului, din anul 1814 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1826. Un an mai t\u00e2rziu, \u00ee\u0219i va continua studiile la Viena \u0219i Budapesta (Buda) unde a studiat me\u0219te\u0219ugul picturii p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1833 c\u00e2nd s-a stabilit la Craiova. Venirea lui Constantin Lecca la Craiova s-a datorat Regulamentului organic din 1832 prin care au fost suplimentate orele de caligrafie \u0219i desen la \u0219colile craiovene \u0219i bucure\u0219tene. La Liceul Sf\u00e2ntul Sava din Bucure\u0219ti a fost numit, ca profesor de desen pictorul Carol Val\u0219tain iar la \u0218coala Central\u0103 din Craiova, actualul Colegiu Na\u021bional \u201eCarol I\u201d, Constantin Lecca a ocupat un post similar. Pictorul devine astfel primul profesor de desen \u0219i caligrafie din Oltenia, av\u00e2ndu-i ca elevi pe Theodor Aman, Petre Alexandrescu, Costache Petrescu \u0219i Constantin Zaman.<\/p>\n\n\n\n

         La Craiova, Constantin Lecca a desf\u0103\u0219urat o bogat\u0103 activitate cultural-artistic\u0103 \u0219i a \u00eentemeiat o familie, c\u0103s\u0103torindu-se \u00een anul 1836 cu Victoria Oteteli\u0219eanu. Cu ajutorul lui Ion Heliade-R\u0103dulescu \u0219i cu aprobarea domnitorului Alexandru Ghica a \u00eenfiin\u021bat prima tipografie din Oltenia unde a tip\u0103rit revista Mozaicul al c\u0103rui prim num\u0103r a ap\u0103rut la 3 octombrie 1838.<\/p>\n\n\n\n

         \u00cen atelierul amenajat \u00een casa sa din Craiova a realizat numeroase picturi, litografii, gravuri \u0219i desene, subiectul preferat al acestora fiind compozi\u021biile istorice \u0219i portretele familiei Oteteli\u0219eanu, ale domnitorilor \u0219i ale \u00eenal\u021bilor demnitari politici \u0219i militari. Portretul Paharnicului Gheorghe Co\u021bofeanu face parte dintre primele portrete realizate de Lecca la Craiova.<\/p>\n\n\n\n

         A fost descoperit \u00eentr-o colec\u021bie particular\u0103 din Bucure\u0219ti \u0219i a fost achizi\u021bionat de Muzeul de Art\u0103 din Craiova. Pictat pe un fond albastru, portretul \u00eel reprezint\u0103 pe \u201eotc\u00e2rmuitorul jude\u021bului Romana\u021bi\u201d, \u00eembr\u0103cat dup\u0103 moda oriental\u0103. De-o parte si de alta a portretului, \u00een partea de jos, sunt caligrafiate cu litere chirilice numele personajului \u0219i func\u021bia acestuia. Printre compozi\u021biile cu tem\u0103 istoric\u0103 se num\u0103r\u0103 lucrarea Uciderea Br\u00e2ncovenilor. Lucrarea, compozi\u021bie cu mai multe personaje, evoc\u0103 un eveniment din istoria \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u0219i anume uciderea domnitorului rom\u00e2n Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00eempreun\u0103 cu cei patru fii ai s\u0103i. Inspirat dintr-un eveniment tragic, petrecut la Istanbul, la 15 august 1714, tabloul aminte\u0219te momentul dramatic \u00een care Mateia\u0219 Br\u00e2ncoveanu, fiul cel mic al domnitorului, este implorat de tat\u0103l s\u0103u s\u0103 moar\u0103 cu demnitate. Copilul se afl\u0103 \u00een centrul compozi\u021biei \u0219i este \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o tunic\u0103 galben\u0103, pantaloni str\u00e2m\u021bi violet \u0219i \u00eenc\u0103l\u021b\u0103ri de culoare brun\u0103. Un personaj feminin st\u0103 aplecat, sprijinit \u00eentr-un genunchi \u0219i \u00eel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een jurul taliei. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103, dou\u0103 personaje \u00eembr\u0103cate \u00een haine orientale, cu iminei, \u0219alvari, br\u00e2u \u0219i turban \u021bin str\u00e2ns copilul, tr\u0103g\u00e2ndu-l spre ace\u0219tia. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103, domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu, profil spre dreapta, este reprezentat st\u00e2nd \u00een picioare, cu o m\u00e2n\u0103 \u00een zona br\u00e2ului \u0219i cealalt\u0103 ridicat\u0103 spre cer, \u00een semn de aten\u021bionare, ambele m\u00e2ini fiind \u00eenc\u0103tu\u0219ate. Poart\u0103 o c\u0103ma\u0219\u0103 albastr\u0103 \u0219i o pelerin\u0103 brun \u00eenchis, pe bra\u021bul m\u00e2inii drepte. \u00cen partea dreapt\u0103 este reprezentat Sultanul Ahmed al III-lea, profil spre st\u00e2nga, st\u00e2nd cu genunchii pe l\u00e2ng\u0103 corp, \u00eentr-o parte, pe un tron format din doi st\u00e2lpi, draperie cu ciucuri \u0219i trei trepte \u00eenalte, realizate \u00een nuan\u021be de brun \u0219i albastru \u0219i patru trepte joase ce urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la prima treapt\u0103 \u00eenalt\u0103, realizate \u00een tonuri de gri. Sultanul poart\u0103 \u0219alvari, br\u00e2u, turban. Patru personaje, \u00eenal\u021bi demnitari, se afl\u0103 \u00een spatele sultanului, av\u00e2nd o atitudine acuzatoare, arogant\u0103. \u00cen partea dreapt\u0103, spre centru, un personaj v\u0103zut din spate, \u00een picioare, \u00eembr\u0103cat \u00een uniform\u0103 militar\u0103 otoman\u0103 neagr\u0103, cu coif \u0219i acoper\u0103m\u00e2nt pentru cap, sistem de prindere a armurii, \u0219alvari \u0219i iatagan. \u00centre acest personaj \u0219i tronul sultanului se observ\u0103 o halebard\u0103. \u00cen plan secundar se afl\u0103 un e\u0219afod pe care sunt c\u0103zute capetele lui Ienache V\u0103c\u0103rescu, cel mai bun sfetnic al domnitorului, Constantin \u0219i \u0218tef\u0103ni\u021b\u0103 Br\u00e2ncoveanu. Pe e\u0219afod se preg\u0103te\u0219te decapitarea lui Radu Br\u00e2ncoveanu. Un num\u0103r mare de ienicieri \u0219i un public numeros iau parte la aceast\u0103 scen\u0103 din Pia\u021ba Iali Kiosk din Istambul (Constantinopol). \u00cen ultimul plan se vede o parte din palatul Topcap\u00ee, un minaret \u0219i cupola unei moschei.<\/p>\n\n\n\n

         Constantin Lecca a f\u0103cut \u0219i pictur\u0103 bisericeasc\u0103, realiz\u00e2nd o parte din frescele Bisericii Sf\u00e2ntul Ilie \u0219i ale Bisericii Madona Dudu din Craiova. A f\u0103cut parte din grupul de arti\u0219ti ardeleni, al\u0103turi de Mi\u0219u Popp \u0219i de Carol Popp de Szathmary, arti\u0219ti plastici ale c\u0103ror lucr\u0103ri le putem admira \u00een Muzeul de Art\u0103 din Craiova.<\/p>\n\n\n\n

         \u00cen 1851 se stabile\u0219te la Bucure\u0219ti unde va preda desen tehnic \u0219i artistic la Colegiul Sf\u00e2ntul Sava. Ca artist plastic a continuat s\u0103 picteze portrete ale oficialit\u0103\u021bilor \u0219i ale protipendadei bucure\u0219tene: Portretul lui Barbu \u0218tirbei, Portretul lui Vasile Racot\u0103, Portretul Ecaterinei Manu.<\/p>\n\n\n\n

         \u00cen timpul domniei lui Constantin Ghica a primit rangul de serdar.<\/p>\n\n\n\n

        A \u00eencetat din via\u021b\u0103 la 13 octombrie 1887, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – Autoportret<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – Portret de b\u0103rbat<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – C\u0103pitanul
V. Greceanu<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – Portret de femeie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – Uciderea Br\u00e2ncovenilor<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – Portretul lui Gheorghe Co\u021bofeanu<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – Scen\u0103 mitologic\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Constantin Lecca – Portret de femeie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Theodor Aman<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1831 – 1891<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

            Numai o \u00eent\u00e2mplare a f\u0103cut ca Theodor Aman s\u0103 nu se nasc\u0103 la Craiova, acolo unde tat\u0103l s\u0103u, Dimitrie Aman, avea o cas\u0103 foarte aproape de Biserica Sf\u00e2nta Treime \u015fi \u015ecoala Central\u0103, ci la mo\u0219ia din C\u00e2mpulung Muscel, \u00een 20 martie 1831, unde serdarul se retr\u0103sese din cauza izbucnirii ciumei la Craiova, \u00een 1830. La c\u00e2teva luni dup\u0103 na\u015fterea lui Theodor Aman, familia a revenit la Craiova, serdarul Dimitrie Aman relu\u00e2ndu-\u0219i func\u0163ia de \u201einspector al m\u0103surilor \u015fi cumpenelor drepte\u201d. Theodor a fost \u00eenscris la \u015ecoala Central\u0103 unde viitorul artist a avut \u015fansa s\u0103-l aib\u0103 ca profesor de desen pe Constantin Lecca, iar apoi, din 1846, c\u00e2nd s-a transferat la Bucure\u015fti, la Colegiul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, s\u0103 beneficieze de lec\u0163iile de desen sus\u0163inute de Carol Val\u0219tein, personalitate marcant\u0103 a vremii, pictor \u015fi pedagog, el fiind cel care a scos \u015fi primul manual de desen din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u015eansa \u00eemplinirii aspira\u0163iilor artistice ale t\u00e2n\u0103rului Aman a fost chiar mama sa, Despina (Pepica) Aman, de origine greac\u0103, o femeie energic\u0103, cu gusturi elevate, care a \u0163inut ca to\u0163i cei patru copii ai s\u0103i s\u0103 fac\u0103 studii aprofundate. A\u015fa se face c\u0103 timp de \u015fapte ani, \u00eentre 1850-1857, Aman a studiat la Paris, \u00een atelierele arti\u015ftilor Michel Martin Drolling \u015fi Fran\u00e7ois Edouard Picot. Era perioada \u00een care realismul european \u00ee\u015fi epuiza ultimele resurse expresive, iar mi\u015fcarea romantic\u0103 din pictur\u0103 supravie\u0163uia \u00eendeosebi prin compozi\u0163iile istorice, pe atunci la mod\u0103 \u00een mediul parizian.<\/p>\n\n\n\n

             Anul 1853 avea s\u0103 devin\u0103 un an de cotitur\u0103 pentru Theodor Aman \u015fi pentru arta rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103, care \u00eencepea s\u0103 se \u00eenfiripe. \u00cen acest an un Autoportret semnat de Theodor Aman avea s\u0103 treac\u0103 de exigentul juriu al Salonului Oficial de la Paris \u015fi s\u0103 fie comentat favorabil de critica vremii. \u00cel putem considera un moment istoric, fiind prima deschidere a plasticii rom\u00e2ne\u015fti c\u0103tre orizonturile artei europene.<\/p>\n\n\n\n

             \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, Theodor Aman \u00ee\u015fi  dedica toate resursele sale artistice, intelectuale \u015fi chiar pe cele financiare pentru a aduce via\u0163a cultural-artistic\u0103 din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi, mai apoi, din Principatele Unite c\u00e2t mai aproape de un climat european. Str\u0103daniile sale au \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 via\u0163\u0103 pas cu pas, \u00een ciuda tuturor vicisitudinilor vremii. Astfel, \u00een 1864, Alexandru Ioan Cuza semneaz\u0103 Decretul de \u00eenfiin\u0163are a \u015ecolii de Belle Arte de la Bucure\u015fti, la propunerea lui Aman, pe care acesta o va conduce timp de 25 de ani \u015fi care niciodat\u0103 nu i-a purtat numele. Dedicat genera\u0163iei tinere pe care a \u00eencurajat-o \u00een permanen\u0163\u0103, Theodor Aman ini\u0163iaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine moral, prin personalitatea sa, primele adev\u0103rate Saloane de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eencep\u00e2nd din anul 1865, purt\u00e2nd numele de Expozi\u0163ia Arti\u015ftilor \u00een Via\u0163\u0103. El \u00eencearc\u0103 astfel s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 unul din g\u00e2ndurile sale iluministe, men\u0163ion\u00e2nd: \u201ec\u00e2nd un popor \u00eencepe a gusta \u015fi frumosul, face un pas important spre ridicarea nivelului s\u0103u moral\u201d. Contribu\u021bia sa esen\u021bial\u0103 la promovarea noii genera\u021bii de pictori rom\u00e2ni este probat\u0103 \u0219i de sus\u021binerea acordat\u0103 lui Nicolae Grigorescu, ce debuta oficial, cu 30 de lucr\u0103ri, \u00een 1870 \u00een cadrul Expozi\u0163iei Arti\u015ftilor \u00een Via\u0163\u0103. Critica vremii men\u0163iona aceast\u0103 expozi\u0163ie ca pe un \u201eSalon pre\u0163ios\u201d, iar succesul de care s-a bucurat Grigorescu, cel care avea s\u0103 impun\u0103 o nou\u0103 viziune \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103 a fost recompensat cu Medalia Clasa I.<\/p>\n\n\n\n

             Prin \u00eentreaga sa crea\u0163ie plastic\u0103, Theodor Aman a fost un \u00eentemeietor, reu\u015find s\u0103 concentreze \u00een c\u00e2teva decenii evolu\u0163ia artei europene, de la clasicism, plein-air-ism, trec\u00e2nd prin romantism \u015fi realism, p\u00e2n\u0103 \u00een pragul impresionismului de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea. Iat\u0103 de ce, Oscar Walter Cisek, \u00een monografia sa, tip\u0103rit\u0103 la Editura \u201eRamuri\u201d din Craiova, \u00een 1931, \u00eel numea \u201emonseniorul\u201d artelor rom\u00e2ne\u015fti. El avea s\u0103 impun\u0103 statutul artistului plastic \u00eentr-o societate care abia \u00eencepea s\u0103 se modernizeze \u015fi s\u0103 se occidentalizeze. Din simplu me\u015fte\u015fugar, \u201ezugrav de sub\u0163ire\u201d, prin Theodor Aman pictorul devine exponentul artistului intelectual, c\u0103ut\u0103tor \u015fi creator al frumosului, care nu este altceva \u201e\u00een esen\u0163a sa dec\u00e2t manifesta\u0163ia adev\u0103rului\u201d .<\/p>\n\n\n\n

             Pictura istoric\u0103, av\u00e2nd ca subiecte momente importante consemnate documentar, scena de gen cu personaje \u00een interior sau \u00een curtea casei sale de la Bucure\u015fti, natura static\u0103, peisajul rustic sau peisajul citadin, aspecte din propriul atelier, sunt teme pe care Aman le-a ini\u0163iat \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 \u015fi pe care le \u00eent\u00e2lnim \u015fi ast\u0103zi. Abord\u00e2nd tematica \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, Theodor Aman avea s\u0103 influen\u0163eze decisiv, al\u0103turi de Grigorescu, apari\u0163ia mi\u015fc\u0103rii poporaniste \u015fi s\u0103m\u0103n\u0103toriste \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103. El \u015fi-a exersat talentul \u015fi \u00eentr-un domeniu mai pu\u0163in spectaculos, cel al miniaturii, continu\u00e2nd astfel munca mig\u0103loas\u0103 a miniaturi\u015ftilor rom\u00e2ni din secolele XVI \u2013 XVIII. Numeroasele miniaturi pictate \u00een ulei pe lemn se pare c\u0103 au constituit pentru Theodor Aman un exerci\u0163iu pe care \u00eel considera necesar verific\u0103rii virtuozit\u0103\u0163ii sale plastice \u015fi pe care l-a folosit adesea \u00een compozi\u0163iile cu multiple personaje, unde \u00eent\u00e2lnim portrete \u00een miniatur\u0103 pe verso-ul lucr\u0103rilor, reluate apoi \u00een compozi\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

             \u00cen 1872, prin eforturi personale, Theodor Aman ini\u0163iaz\u0103 cursurile de acvaforte, la Academia de Belle Arte de la Bucure\u015fti, pun\u00e2nd astfel bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului academic de grafic\u0103 de reproducere, iar, prin o parte din lucr\u0103rile sale \u00een aceast\u0103 tehnic\u0103 \u2013 cele referitoare la perioada unirii Principatelor Unite \u2013 a \u00eencercat s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 idealul s\u0103u de pa\u015foptist convins.<\/p>\n\n\n\n

             Muzeul de Art\u0103 Craiova de\u021bine din opera lui Aman 31 de lucr\u0103ri de pictur\u0103 \u0219i 89 de grafic\u0103. Majoritatea provin din Pinacoteca \u201eAlexandru \u0219i Aristia Aman\u201d, aceasta reprezent\u00e2nd una dintre principalele colec\u021bii \u00een jurul c\u0103rora s-a constituit patrimoniul muzeului. Portretele fratelui \u0219i cumnatei pictorului, donatorii de numele c\u0103rora se leag\u0103 numeroase obiecte \u0219i chiar un imobil, intrate \u00een patrimoniul cultural al Craiovei, pot fi admirate \u00een cadrul colec\u021biei, ca exemple ale rafinamentului picturii \u00een stil academist.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Portretul Aristiei Aman<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Portretul Despei Pepita Racovitz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Co\u0219 cu struguri<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Petrecere \u00een gr\u0103din\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Pomier\u0103 cu cire\u0219e<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Portretul Pepic\u0103i Aman<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Odalisc\u0103 (cu mandolin\u0103)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Aman – Solii turci aduc daruri lui Mihai Viteazul<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

De la academism la plein air<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Ion Andreescu – Peisaj cu c\u0103pi\u021be<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion Andreescu – Femeie in albastru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Carol Popp de Szathmary – Castel \u00eentr-ul peisaj<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Carol Popp de Szathmary – \u021a\u0103r\u0103nci sp\u0103l\u00e2nd rufe la r\u00e2u<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Tattar\u0103scu – De\u0219teptarea Rom\u00e2niei<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Nicolae Grigorescu<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1838-1907<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

            Crea\u021biei lui Nicolae Grigorescu (1838-1907) i s-a rezervat un loc important \u00een expunerea permanent\u0103 a Muzeului de Art\u0103 Craiova. Sala ce \u00eei poart\u0103 numele cuprinde 24 de lucr\u0103ri din opera pictorului.<\/p>\n\n\n\n

             \u00cenceputurile sale \u00een meserie se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub obl\u0103duirea lui Anton Chladek, care-l prime\u0219te ucenic la v\u00e2rsta de 10 ani. Pe \u0219antierele de pictur\u0103 bisericeasc\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 zugr\u0103veasc\u0103 icoane \u0219i biserici urm\u00e2nd stilul neo-clasicilor Constantin Lecca \u0219i Gheorghe Tattarescu, pictura M\u0103n\u0103stirii Agapia fiind poate cea mai cunoscut\u0103 dintre realiz\u0103rile sale \u00een domeniul artei religioase.<\/p>\n\n\n\n

             Anul 1861 marcheaz\u0103 pentru t\u00e2n\u0103rul Grigorescu \u00eenceputul unui drum care \u00eel va plasa peste un deceniu, cu ocazia debutului s\u0103u, \u00een postura de \u00eennoitor al formulei plastice \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103. Astfel, cu ajutorul lui Mihail Kog\u0103lniceanu, ajunge la Paris ca bursier \u201estipendant\u201d al \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne la Academia de Art\u0103. Studiaz\u0103 cu prec\u0103dere desenul \u0219i compozi\u021bia \u00een atelierele lui Charles Gleyre \u0219i Sebastien Cornu. \u00cen 1863 p\u0103r\u0103se\u0219te educa\u021bia de tip academist \u0219i se al\u0103tur\u0103 grupului de tineri arti\u0219ti ce se reuniser\u0103 pentru a picta \u00een p\u0103durea Fontainbleau. \u00cen ciuda temperamentelor, forma\u021biei \u0219i stilului diferit de a picta \u2013 erau pictori reali\u0219ti, romantici, naturali\u0219ti – ace\u0219tia aveau un deziderat comun, acela de a se rupe de tradi\u021bia picturii de atelier \u0219i de factur\u0103 academist\u0103. V\u00e2ntul de libertate care str\u0103b\u0103tea mi\u0219carea \u201eplein-air\u201d-ist\u0103 s-a cristalizat sub forma unei revolu\u021bii formale \u00een plastica universal\u0103 \u0219i a luat numele de \u201eimpresionism\u201d.<\/p>\n\n\n\n

             Intr\u00e2nd \u00een aceast\u0103 comunitate entuziast\u0103, Grigorescu trece printr-o scurt\u0103 dar hot\u0103r\u00e2toare transformare, prelu\u00e2nd astfel, influen\u021be ce se exercit\u0103 asupra sa din diferite direc\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, exemplul prestigios al lui Millet \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eencadrarea omului \u00een peisaj, apoi acela a lui Corot \u00een redarea copacilor, a col\u021burilor intime din natur\u0103. Asimileaz\u0103 de la contemporani \u0219i de la predecesori ca Rembrandt, Gericault \u0219i Rubens, doar ceea ce se potrivea concep\u021biilor \u0219i temperamentului s\u0103u, ajung\u00e2nd la o viziune proprie asupra limbajului pictural. Rezultatul este c\u0103 opera lui Grigorescu se va resim\u021bi \u00een ansamblu de pe urma influen\u021bei picturii franceze. Op\u021biunea pentru plein-air va fi hot\u0103r\u00e2toare pentru viziunea sa asupra peisajului. Dar schimb\u0103ri intervin \u0219i \u00een compozi\u021biile cu personaje. De la portretele academiste, realizate cu ajutorul modelajului de atelier, el trece prin clar-obscurul romantic \u0219i ajunge la puternicele imagini \u00een care linia, fracturat\u0103, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai delimiteze forma, aceasta din urm\u0103 configur\u00e2ndu-se doar din pete de culoare. Grigorescu transpune pe p\u00e2nz\u0103 chipuri construite din tu\u0219e largi \u0219i nervoase, conferind imaginilor o mare for\u021b\u0103 de sugestie, o \u00eembog\u0103\u021bire real\u0103 a con\u021binutului. Accentul se deplaseaz\u0103 de pe descrierea am\u0103nun\u021bit\u0103 a costumelor \u0219i a atributelor exterioare, pe redarea st\u0103rilor suflete\u0219ti ale personajului.<\/p>\n\n\n\n

             Un loc important \u00een opera lui Nicolae Grigorescu \u00eel ocup\u0103 portretele unor fiin\u021be anonime, studiile realizate p\u0103str\u00e2nd notele individuale ale personajelor. Chipurile de evrei l-au atras prin \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area lor pitoreasc\u0103. Pictorul creeaz\u0103 adev\u0103rate imagini ale umanit\u0103\u021bii, \u00een care surprinde tr\u0103s\u0103turile etnice \u0219i pe cele particulare ale oamenilor cu o situa\u021bie social\u0103 \u0219i material\u0103 precar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             Mai pu\u021bin nuan\u021bate psihologic, dar expresive, sunt portretele de tinere femei cu chipuri vis\u0103toare, nostalgice, \u00eenv\u0103luite, parc\u0103, \u00een poezie, – Pe g\u00e2nduri – sau chipurile de \u021b\u0103r\u0103ncu\u021be voioase, sprintene, \u00een port popular – \u021a\u0103ranc\u0103 torc\u00e2nd, \u021a\u0103ranc\u0103 cu maram\u0103, P\u0103stori\u021ba. \u00cen toate, Nicolae Grigorescu \u00ee\u0219i manifest\u0103 interesul pentru fiin\u021bele simple, pentru s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i moral\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 la oamenii din popor.<\/p>\n\n\n\n

             Participarea pictorului ca artist de campanie pe frontul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 a \u00eensemnat abordarea unei noi teme majore \u00een crea\u021bia sa: scena de r\u0103zboi. Aflat \u00een mijlocul evenimentelor, iese de sub tenta\u021bia reprezent\u0103rii conven\u021bionale a unor momente de importan\u021b\u0103 istoric\u0103. Imortalizeaz\u0103 \u00een crochiuri \u0219i numeroase compozi\u021bii, schi\u021bate rapid, scene de \u00eenfruntare cu personajele \u00eencr\u00e2ncenate \u00een asalt, sau momente de repaus din spatele frontului. Ies la iveal\u0103 astfel \u00eensu\u0219irile de desenator ale pictorului, iar pe baza acestor desene se vor \u00eenchega ulterior compozi\u021bii de mari dimensiuni \u00een ulei, capabile s\u0103 redea cu o mare for\u021b\u0103 de sugestie scene din toiul luptei, a\u0219a cum este cazul lucr\u0103rii Atacul de la Sm\u00e2rdan.<\/p>\n\n\n\n

             Dar marea contribu\u021bie a lui Nicolae Grigorescu este \u00een domeniul peisajului. Acest gen conven\u021bional, cap\u0103t\u0103 sub pensula sa un suflu de prospe\u021bime. Dimensiunea narativ\u0103 dispare, fiind \u00eenlocuit\u0103 de cea liric\u0103. Pictorul transform\u0103 peisajul dintr-un simplu decor, \u00eentr-un spa\u021biu al echilibrului poetic, f\u0103c\u00e2nd loc unei tr\u0103iri subiective a naturii. Calitatea acestei schimb\u0103ri \u021bine de tehnica plein-air-ului utilizat\u0103 de pictor \u00eentr-o variant\u0103 personal\u0103, diferit\u0103 de cea a pictorilor de la Barbizon. \u00centr-un fel picteaz\u0103 peisajele din nordul Fran\u021bei: Poart\u0103 \u00een p\u0103dure la Vitr\u00e9, Peisaj din Barbizon – folosind o past\u0103 suculent\u0103, a\u0219ternut\u0103 prin mi\u0219c\u0103ri scurte de penel – \u0219i altfel peisajul rom\u00e2nesc de deal – Vedere din C\u00e2mpina, La arat, Car cu boi – a c\u0103rui lumin\u0103 caracteristic\u0103 impunea, \u00een func\u021bie de dep\u0103rtarea la care sunt plasate obiectele \u00een spa\u021biu, \u00eembinarea gesturilor energice de penel sau chiar de cu\u021bit cu pensula\u021biile mai lungi, cu valora\u021biile fine \u0219i unele transparen\u021be luminoase. \u00cen peisajele din Fran\u021ba, culorile sunt intense, cu predominante de brunuri \u0219i de albastru. \u00cen peisajele din \u021bara natal\u0103, ele sunt mai estompate. Peste verdele vegeta\u021biei, ca \u0219i peste albastrul cerului de var\u0103, griurile \u0219i alburile pun pe lumina intens\u0103 o surdin\u0103 ce se va accentua tot mai mult spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, \u00een a\u0219a-numita perioad\u0103 alb\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             O tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 a peisajului grigorescian este leg\u0103tura indestructibil\u0103 ce se na\u0219te \u00eentre mediul natural \u0219i om. Pictorul \u00een\u021belege s\u0103 \u00eel integreze pe \u021b\u0103ran \u00een ambian\u021ba sa fireasc\u0103. \u00cen mijlocul naturii, \u021b\u0103ranul se comport\u0103 firesc, f\u0103r\u0103 gesturi declamatorii. Prin lucr\u0103rile sale evoc\u00e2nd lumea rural\u0103, cu preocup\u0103rile sale ancestrale, pictorul realizeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 monografie a satului rom\u00e2nesc. \u00cen cazul acestui univers, Nicolae Grigorescu supune realitatea \u00eenconjur\u0103toare unui proces selectiv care corespunde sensibilit\u0103\u021bii sale: alege topografia regiunii de deal, manifest\u0103 o predilec\u021bie c\u0103tre un anumit tip fizic, pentru o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103: cea a tinere\u021bii, pentru un anumit anotimp: vara. Acest tip de alegere presupune o perspectiv\u0103 unilateral\u0103 \u0219i idealizat\u0103 asupra realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

             Nicolae Grigorescu a furnizat, prin opera sa, un exemplu demn de urmat pentru genera\u021biile urm\u0103toare de pictori \u0219i a realizat racordarea picturii rom\u00e2ne\u0219ti la limbajul plastic de secol XIX din Apusul Europei.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Cap de fat\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Car cu boi<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Cap de fat\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Vedere din C\u00e2mpina<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Peisaj din Barbizon<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Pe g\u00e2nduri<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Atacul de la Sm\u00e2rdan<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Grigorescu – Ciob\u0103na\u0219<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

\u0218tefan Luchian<\/strong>
Nicolae Tonitza<\/strong>
Iosif Iser<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

\u0218TEFAN LUCHIAN<\/strong>
(n\u0103scut la 1 februarie 1868 \u0218tef\u0103ne\u0219ti, jude\u021bul Boto\u0219ani \/ decedat la 26 iunie 1916, Bucure\u0219ti)<\/p>\n\n\n\n

             A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti, av\u00e2ndu-i profesori pe Aman \u0219i Tattarescu, dar pictura lui Grigorescu l-a marcat mai mult dec\u00e2t lec\u021biile acestora. \u0218i-a completat studiile la Munchen \u0219i apoi la Paris la Academia Julian, unde a studiat cu William Bouguereau, \u00eens\u0103 firea sa nu se potrivea rigorii academismului profesat de marele profesor. Era, mai degrab\u0103, atras spre experimentele artistice moderne, lec\u021bia parizian\u0103 din perioada c\u00e2nd Parisul era scena pe care se manifesta fiecare revolu\u021bie estetic\u0103, fiind hot\u0103r\u00e2toare.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0La \u00eenceputul carierei a avut o anume securitate financiar\u0103, de aceea, la \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103, a fost un obi\u0219nuit al lumii mondene bucure\u0219tene \u0219i a dus o via\u021b\u0103 lipsit\u0103 de griji. Dar administr\u00e2nd eronat banii mo\u0219teni\u021bi \u0219i nereu\u0219ind s\u0103 v\u00e2nd\u0103, a \u00eenceput s\u0103 simt\u0103 lipsuri financiare, totul culmin\u00e2nd cu \u00eemboln\u0103virea \u0219i paralizia ce l-a determinat s\u0103 tr\u0103iasca ultimii \u0219apte ani din via\u021b\u0103 imobilizat la pat. Neputin\u021ba fizic\u0103 i-a accentuat pasiunea creatoare, pict\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele zile de via\u021b\u0103. Aproape r\u0103stignit de paralizie a \u00eentruchipat \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103 destinul pictorului damnat.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Colorist virtuoz, pictura sa cu cromatic\u0103 solar\u0103 are note impresioniste, \u00eens\u0103 modul s\u0103u de a compune decorativ, tendin\u021ba de simplificare reflect\u0103 o natur\u0103 \u00eenclinat\u0103 spre post-impresionism. Are sensibilitatea pictorilor impresioni\u0219ti, detectabil\u0103 \u00een modul \u00een care observ\u0103 natura \u0219i interesul pentru efectele de lumin\u0103 \u0219i culoare, dar modul s\u0103u curajos de a picta dep\u0103\u0219e\u0219te impresionismul. Compozi\u021biile simplificate, for\u021ba constructiv\u0103 a tu\u0219ei sale, viguroas\u0103 \u0219i delicat\u0103 totodat\u0103, alternan\u021ba dintre tonurile imponderabile \u0219i accentele violente, puritatea tonurilor, modul de a iradia lumina, frotiurile, sunt virtuozit\u0103\u021bi tehnice greu de realizat \u0219i o tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinct\u0103 a modernit\u0103\u021bii sale. Spiritul nou al picturii europene \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te deplin expresia \u00een pictura lui Luchian, s-a spus c\u0103 a fost ,,omul timpului s\u0103u\u201d, c\u0103 ,, a luat pulsul\u201d \u00eenceputului de secol.<\/p>\n\n\n\n

             A fost atras de motive rustice \u0219i bucolice, celebrarea vie\u021bii la \u021bar\u0103, \u00een natur\u0103, \u00een mahalalele de la periferiile ora\u0219elor. Pictura sa a avut \u0219i un pronun\u021bat caracter social, \u0219i-a \u00eendreptat aten\u021bia asupra oamenilor nec\u0103ji\u021bi, realiz\u00e2nd portrete ale unor tipologii umane defavorizate, cu care a empatizat. Autoportetele sale au un violent accent expresionist.<\/p>\n\n\n\n

             Luchian a transformat pentru prima oar\u0103 la noi florile \u00een opere de art\u0103, perioada \u00een care le-a lucrat, fiind una de sintez\u0103, \u00een care coloritul a c\u0103p\u0103tat str\u0103lucirea vitraliilor. A\u0219a cum nuferii lui Monet sunt cele mai frumoase reprezent\u0103ri ale florilor din istoria artei universale, florile lui Luchian sunt corespondentul lor din pictura rom\u0103neasc\u0103. Legate de o perioad\u0103 \u00een care pictorul c\u0103uta un sens al propriei suferin\u021be, florile sunt reprezentate aproape liturgic, grav \u0219i agonizant, \u00een vase \u0219i ulcele de lut, nu \u00een ambientul lor natural. \u00cen general, era vorba de flori nepreten\u021bioase, flori de toamn\u0103; anemone, tuf\u0103nele, care ar putea decripta \u00een limbaj vizual frumuse\u021bea \u0219i fragilitatea condi\u021biei umane. Luchian a excelat \u00een tehnica eclerajului cu tu\u0219e puternice, suprapuse, de o intens\u0103 frumuse\u021be cromatic\u0103. Anemonele sunt sintez\u0103 a temei florilor. Florile pictate de Luchian devin o expresie a vie\u021bii de care, cu ultimele puteri \u00eencearc\u0103 s\u0103 se aga\u021be.<\/p>\n\n\n\n

             \u00cen anul 1896 a organizat, la Bucure\u015fti, Salonul Arti\u0219tilor Independen\u021bi \u0219i a fost unul dintre fondatorii societ\u0103\u021bii artistice \u201dIleana\u201d, organiza\u021bie ce a ilustrat mi\u0219carea modernist\u0103 \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen ultima perioad\u0103 a vie\u021bii fiind paralizat, a fost acuzat c\u0103 nu \u00ee\u0219i picta el lucr\u0103rile \u0219i c\u0103 era ajutat de un ucenic. Ocolit de succes, opera sa s-a bucurat de o recunoa\u0219tere tardiv\u0103, Tudor Arghezi fiind cel care a sus\u021binut vehement valoarea sa excep\u021bional\u0103, dup\u0103 polemici cu membrii Academiei. \u00cen anul 1924, lucr\u0103rile lui Luchian particip\u0103 la Bienala Interna\u021bional\u0103 de art\u0103 de la Vene\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

             ,,A vedea florile lui Luchian f\u0103r\u0103 a \u0219ti ce se afl\u0103 \u00een spatele frumuse\u021bii lor ar echivala cu gestul de a smulge dinl\u0103untrul corolei anemonelor gr\u0103untele de frig, de noapte, care face ca petalele s\u0103 ard\u0103 \u0219i mai intens. Despar\u021birea crea\u021biei lui Luchian de suferin\u021ba lui Luchian ne-ar priva de cel mai clar exemplu din pictura noastr\u0103 c\u0103 suferin\u021ba nu d\u0103 talent, dar pune un om talentat la o r\u0103sp\u00e2ntie de unde poate ie\u0219i un \u00eenvins sau un \u00eenving\u0103tor\u201d (Octavian Paler)<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
\u0218tefan Luchian – P\u0103stori\u021ba<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
\u0218tefan Luchian – Natur\u0103 moart\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
\u0218tefan Luchian – Flori (Anemone)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Tonitza – Bust de tan\u0103r\u0103 cu fes verdea<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Tonitza – \u00cen mahala<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Nicolae Tonitza – Portret de t\u0103nar\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Iosif Iser – Autoportret<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Iosif Iser \u2013 Arlechinada<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Gheorghe Petra\u0219cu<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1872 – 1949<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

            Pictorul s-a n\u0103scut \u00een 1872 \u00een ora\u0219ul moldovean Tecuci fiind cel mai mic dintre cei trei fii ai lui Costache Petrovici \u0219i al Elenei. Nicolae Petra\u0219cu (1856-1943), fratele mai mare, avea s\u0103 devin\u0103 diplomat, istoric de art\u0103, scriitor \u0219i publicist iar Vasile Petra\u0219cu (1863-1945), mezinul, avea s\u0103 devin\u0103 medic.<\/p>\n\n\n\n

             \u00cen timpul liceului a fost remarcat de c\u0103tre profesorul de biologie \u0219i dup\u0103 sus\u021binerea examenelor de bacalaureat, \u00ee\u0219i va \u00eendrepta pa\u0219ii c\u0103tre Facultatea de \u0218tiin\u021be Naturale din Bucure\u0219ti. Voca\u021bia sa artistic\u0103 \u00eel va determina s\u0103 renun\u021be la studiile \u00eencepute \u0219i, \u00een 1893, s\u0103 se \u00eenscrie la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase pe care o va termina cinci ani mai t\u00e2rziu. Ca student al acestei facult\u0103\u021bi a avut adesea ocazia s\u0103-l viziteze pe pictorul Nicolae Grigorescu c\u0103ruia \u00eei va purta o mare pre\u021buire \u00eentreaga via\u021b\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u, Nicolae Grigorescu, remarc\u00e2ndu-i talentul, avea s\u0103 intervin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Ministrul Instruc\u021biunii Publice, Spiru Haret, pentru a fi trimis ca bursier la M\u00fcnchen \u0219i la Paris. Petra\u0219cu \u0219i-a exprimat sentimentele de recuno\u0219tiin\u021b\u0103 printr-o scrisoare adresat\u0103 ministrului scriind c\u0103: \u201e \u00ee\u0219i va da toate silin\u021bele s\u0103 corespund\u0103 unei at\u00e2t de pre\u021bioase \u0219i \u00eenalte bune-voin\u021be\u201d. Pictorul William Adolphe Bougereau, autorul uneia dintre lucr\u0103rile (Scen\u0103 Biblic\u0103) pe care o putem admira \u00een Galeriei de art\u0103 universal\u0103 a muzeului nostru, i-a fost profesor de pictur\u0103 la Academia Julian, la Paris. \u00cen Ora\u0219ul Luminilor, Petra\u0219cu are ocazia s\u0103 ia contact cu via\u021ba artistic\u0103 \u0219i s\u0103 viziteze marile muzee, lu\u00e2ndu-i ca repere \u00een formarea sa pe pictorii Rubens, Rembrandt \u0219i Velasquez. \u00cen perioada de \u00eenceput a form\u0103rii artistica a pictat la Agapia \u0219i la Nicore\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

             Prima sa expozi\u021bie personal\u0103 a fost organizat\u0103 la Ateneul Rom\u00e2n \u00een 1900. Primii cumpar\u0103tori au fost scriitorii Alexandru Vlahu\u021b\u0103 \u0219i Barbu Delavrancea. Cuvinte de pre\u021buire i-au adresat prietenul s\u0103u, pictorul Stefan Luchian \u0219i arhitectul Ion Mincu, acesta din urm\u0103 surprinz\u00e2nd \u00een lucr\u0103rile sale \u201espiritul de observare\u201c \u0219i \u201edelicate\u021bea de sim\u021bire\u201c. Un an mai t\u00e2rziu va fonda \u00eempreun\u0103 cu arti\u0219tii plastici Stefan Popescu, Ipolit Str\u00e2mbu, Kimon Loghi, Artur Verona, Stefan Luchian, Nicolae Vermont, Frederic Storck, asocia\u021bia \u201eTinerimea Artistic\u0103\u201d la expozi\u021biile c\u0103reia va participa. Numeroasele sale expozi\u021bii ulterioare, na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale, vor fi etape de des\u0103v\u0103r\u0219ire \u0219i de consacrare a talentului s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

             Lucr\u0103rile din sala dedicat\u0103 acestui pictor sunt reprezentative pentru tematica predilect\u0103 a artistului: peisaje din Dobrogea, case singuratice, portrete, flori, peisaje \u0219i interoare rustice.<\/p>\n\n\n\n

             Peisajul doborogean este surprins \u00een dou\u0103 lucr\u0103ri Pia\u021b\u0103 la Turtucaia \u0219i Giamie la Mangalia, \u00een care observ\u0103m spa\u021bialitatea compozi\u021biei, echilibru \u00eentre elemetele p\u0103m\u00e2nt, ap\u0103, cer \u0219i realizarea tehnic\u0103 prin penel cu accente de culoare.<\/p>\n\n\n\n

             Artistul a c\u0103l\u0103torit mult \u00een Spania, Grecia, Egipt, Anglia, Olanda, Belgia, Germania, Italia \u0219i \u00een Fran\u021ba acolo unde a reg\u0103sit peisajele \u0219i locurile care l-au inspirat pe Nicolae Grigorescu. M\u0103rturie a c\u0103l\u0103toriilor sale \u00een str\u0103in\u0103tate sunt tablourile Peisaj cu moar\u0103 \u0219i Curte interioar\u0103. Lucrarea Peisaj cu moar\u0103 este pictat\u0103 \u00een Fran\u021ba, regiunea Bretania, \u00eentr-o maniera auster\u0103 \u0219i grav\u0103 caracteristic\u0103 lui Petra\u0219cu. \u00cen aceast\u0103 lucrarea de mici dimensiuni observ\u0103m o moar\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 \u0219i o cas\u0103 ce stau stinghere \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt \u00eentr-o atmosfer\u0103 stranie. \u00cen c\u0103l\u0103toriile sale va fi atras de cl\u0103diri vechi cu o puternic\u0103 rezonan\u021b\u0103 istoric\u0103 a\u0219a cum este cazul Basilicii San Pietro di Castello, catedrala ora\u0219ului Vene\u021bia p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1809. Zidurile vechi ale acesteia au fost surs\u0103 de inspira\u021bie pentru tabloul Curte interioar\u0103 aflat \u00een expozi\u021bia noastr\u0103 dar \u0219i pentru alte lucr\u0103ri intitulate Vene\u021bia – Curte de m\u0103n\u0103stire sau Cortile d\u2019Abbazzia aflate \u00een diferite colec\u021bii de art\u0103 particulare sau de stat. Despre istorie \u0219i farmecul trecutului ne vorbe\u0219te \u0219i lucrarea Ruine la T\u00e2rgovi\u0219te pictat\u0103 \u00een 1931. \u00cen acest ora\u0219 artistul \u0219i-a construit o cas\u0103 \u00een care va amenaja atelierul de pictur\u0103. T\u00e2rgovi\u0219te, prima capital\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, va fi pentru Petra\u0219cu ce a fost C\u00e2mpina pentru Grigorescu. Acest tabloul se \u00eencadreaz\u0103 \u00een perioada de apogeu a crea\u021biei lui Petra\u0219cu \u0219i \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o parte a fostei Cur\u0163i Domne\u015fti de la T\u00e2rgovi\u0219te cu vestitul turn al Chindiei \u00een st\u00e2nga \u015fi un col\u0163 al bisericii c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103 un c\u0103l\u0103tor. Silueta omului se pierde printre m\u0103re\u0163ia monumentelor ce-l \u00eenconjoar\u0103. Pasta abundent\u0103, suprapus\u0103, av\u00e2nd reflexe str\u0103lucitoare red\u0103 atmosfera acelor vremuri. Monumentele par a se contopi prin materialitate \u015fi masivitate cu p\u0103m\u00e2ntul, printr-o dramatic\u0103 fuziune a culorilor. E realizat \u00een perspectiv\u0103 frontal\u0103, cu accente de ocruri str\u0103lucitoare, verde profund \u015fi ro\u015fu stins, folosind contrastul simultan al culorilor.<\/p>\n\n\n\n

             Gheorghe Petra\u0219cu a avut o fire parcimonioas\u0103, echilibrat\u0103 \u0219i solitar\u0103. Sursele de inspira\u021bie au fost pu\u021bine, printre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se peisajele, florile, casele dar \u0219i rudele \u0219i c\u00e2\u021biva prieteni. \u00cen cazul portretelor, modelul era un personaj foarte cunoscut artistului, studiat din punct de vedere al \u00eensu\u0219irilor psihice \u0219i tr\u0103s\u0103turilor. So\u021bia pictorului, Lucre\u021bia, dar \u0219i copii s\u0103i, Iorgu \u0219i Mariana, apar \u00eentr-un mare num\u0103r de tablouri. Aflat\u0103 \u00een colec\u021bia muzeului, lucrarea Portret ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 chipul so\u021biei \u00eentr-o ipostaz\u0103 nostalgic\u0103. Gama cromatic\u0103 este restr\u00e2ns\u0103, culoarea albastr\u0103 domin\u00e2nd partea superioar\u0103 a lucr\u0103rii \u0219i f\u0103c\u00e2nd aluzie la calm, senin\u0103tate \u0219i spiritualitate. Tu\u0219a de penel este nervoas\u0103, chipul pare fr\u0103m\u00e2ntat de g\u00e2nduri.<\/p>\n\n\n\n

             Gheorghe Petra\u0219cu a fost director al Pinacotecii Statului din Bucure\u0219ti, timp de 11 ani. \u00centreaga sa carier\u0103 a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu distinc\u021bia Coroana Rom\u00e2niei \u00een grad de comandor, primit\u0103 \u00een anul 1923. Treisprezece ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1936, a devenit primul artist plastic membru al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

             La v\u00e2rsta de 77 de ani se stinge din via\u021b\u0103 la Bucure\u0219ti (1 mai 1949). \u00cen 1970 la T\u00e2rgovi\u0219te se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 casa Memorial\u0103 Gheorghe Petra\u0219cu.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Flori<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Femeie cu basma albastr\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Casa de \u021bar\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Interior la Viforata<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Curte interior\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Pia\u021b\u0103 la Turtucaia<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Peisaj cu moar\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Gheorghe Petra\u0219cu – Ruine la T\u00e2rgovi\u0219te<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Theodor Pallady<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1871 – 1956<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

            Descendent al unei artistocra\u021bii cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een istoria na\u021bional\u0103, \u00een Theodor Pallady se \u00eent\u00e2lnesc dou\u0103 familii cu nume sonore: cea a tat\u0103lui \u2013 ortografiat\u0103 de-a lungul timpului Palade sau Paladi \u2013 e men\u021bionat\u0103 \u00een Moldova de la \u00eenceputul sec. al XVII-lea, iar a mamei, n\u0103scut\u0103 Cantacuzino, avea o str\u0103lucit\u0103 asecenden\u021b\u0103 bizantin\u0103. Trecerea sa prin via\u021b\u0103 a \u00eensemnat lupta constant\u0103 pentru a a\u0219eza un temperament vulcanic \u00een rigorile practic\u0103rii unei Arte lipsite de dimensiune anecdotic\u0103, tributar\u0103 Ideii (considera c\u0103 \u201etabloul vie\u021bii sale\u201d este reprezentarea lui Ulise legat de catarg \u0219i cu urechile astupate de cear\u0103 pentru a nu ceda chem\u0103rii sirenelor). Atitudinile contrastante sunt un modus vivendi, \u00een cazul lui Pallady: medita\u021biile caustice la adresa mrejelor ieftine ale vie\u021bii sunt urmate de confesiunea legat\u0103 de alergarea pe str\u0103zile Parisului dup\u0103 tr\u0103sura unei doamnei a c\u0103rei vedere \u00eel tulburase la Oper\u0103. Numeroase episoade din via\u021ba sa sunt pur \u0219i simplu de factur\u0103 romanesc\u0103, cum e \u201er\u0103pirea\u201d so\u021biei sale, Jeanne Ghica, de la fostul so\u021b, cu care a trebuit s\u0103 se dueleze (refuz\u00e2nd s\u0103 trag\u0103 \u0219i sc\u0103p\u00e2nd neatins de focurile de revolver ale celui prejudiciat).<\/p>\n\n\n\n

            Omul Pallady se descoper\u0103 prin propriile-i amintiri, confesiuni \u0219i scrisori, precum \u0219i ca personaj al amintirilor altora. Via\u021ba sa, consumat\u0103 \u00eentre Fran\u021ba \u0219i Rom\u00e2nia, este palpitant\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd c\u0103l\u0103tore\u0219te prin lumina tare \u0219i exotic\u0103 a sudului Europei \u0219i atunci c\u00e2nd, traverseaz\u0103 epocile imaginar, \u00een penumbra muzeelor; \u00een solitudinea prelungit\u0103 a camerei de hotel, improvizat\u0103 adesea ca atelier, sau f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i apari\u021bia, pe c\u00e2t de de temut, pe at\u00e2t de a\u0219teptat, la expozi\u021biile confra\u021bilor: \u201e\u00cel v\u0103d parc\u0103 \u0219i acum apar\u00e2nd pe u\u0219\u0103, cu \u021binuta lui m\u00e2ndr\u0103, dreapt\u0103, de o ascetic\u0103 sl\u0103biciune, cu p\u0103l\u0103ria neagr\u0103 cu boruri mari, rotunde, cu haina car\u0103mizie \u0219i pantalonii cadrila\u021bi, gulerul scrobit r\u0103sfr\u00e2nt \u0219i cravata papillon pestri\u021b\u0103… Tr\u0103s\u0103turile nobile \u0219i riguroase ale fe\u021bei, construit\u0103 din planuri unghiulare, barba alb\u0103, mic\u0103, rotunjit\u0103, fruntea mare, arcuit\u0103, cu t\u00e2mplele trase, linia sub\u021bire, uneori plin\u0103 de sarcasm a buzei de jos, toate \u00eei d\u0103deau o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are care-l deosebea de la prima vedere de ceilal\u021bi oameni.\u201d – Ionel Jianu, Amintiri despre Pallady.<\/p>\n\n\n\n

             Portretul rezultat te duce cu g\u00e2ndul la Balzac \u0219i la personajele sale \u00eentruchip\u00e2nd acel model existen\u021bial de suprem rafinament numit dandy-ism. Acest model de masculinitate cu exponen\u021bi, reali \u0219i livre\u0219ti (Byron, Henry de Marsay, Gabrielle d’Annunzio, Oscar Wilde, etc.) a traversat cu transform\u0103rile de rigoare epociile \u0219i spa\u021biile geografice, promov\u00e2nd idei nihiliste, un cult exagerat al sinelui, al imaginii \u0219i al limbajului, iar \u00een plan intelectual, cultiv\u00e2nd superioritatea aristocratic\u0103 a spiritului. \u201e\u00cel chinuia nevoia de perfec\u021biune. Nu putea s\u0103 suporte o gre\u0219eal\u0103 pe care o vedea \u00eentr-un tablou. De multe ori \u0219i-a r\u0103scump\u0103rat propriile lucr\u0103ri din alte colec\u021bii, c\u00e2nd \u00ee\u0219i d\u0103dea seama c\u00e3 avea ceva de schimbat la ele. \u00centr-o zi, a corectat portretul pe care mi-l f\u0103cuse Ciucurencu, reduc\u00e2nd cu creionul marginea frun\u021bii. C\u00e2nd i-am atras aten\u021bia c\u0103 n-avea dreptul de a interveni \u00een tabloul altuia, mi-a r\u0103spuns: \u00abI-am facut un serviciu. Nu-i a\u0219a c\u0103 acum e mai bine? E un blestem s\u0103 ai \u00eentotdeauna dreptate!\u00bb\u201d – Ionel Jianu, Amintiri despre Pallady)<\/p>\n\n\n\n

             Ini\u021bial se \u00eendreptase spre Politehnic\u0103 (\u00eent\u00e2i la Bucure\u0219ti \u0219i apoi la Dresda), dar \u00ee\u0219i schimb\u0103 brusc \u0219i irevocabil traiectoria profesional\u0103, renun\u021b\u00e2nd la studiile inginere\u0219ti. \u00cen ciuda protestelor \u0219i \u00eenfrunt\u00e2nd \u00eempotrivirea familiei, r\u0103m\u00e2ne neclintit \u00een hot\u0103r\u00e2rea de a deveni pictor. Pleac\u0103 la Paris \u00een 1889, unde intr\u0103 \u00een atelierul lui Edmond Jean-Aman \u0219i concomitent, face cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu cercurile artistice postromantice \u0219i simboliste \u2013 accesul \u00een mediile intelectuale rafinate fiindu-i \u00eenlesnit de ruda sa, Maria Cantacuzino (so\u021bia pictorului Puvis de Chavannes) ce avea propriul salon, frecventat de lumea bun\u0103. \u00cen cadrul deselor incursiuni \u00een muzeul Luvru \u00eei studiaz\u0103 pe marii mae\u0219tri (ai Rena\u0219terii \u00een special) acord\u00e2nd o aten\u021bie predilect\u0103 reprezentan\u021bilor unei arte mai pu\u021bin \u201eimediate\u201d, ce-\u0219i revendicau dreptul la \u201evis\u201d: Leonardo, Durer, Tizian, Rubens, Watteau.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen 1892 \u00eencepe s\u0103 studieze \u00een atelierul lui Gustave Moreau de la \u00c9cole des Beaux-Arts, arta c\u0103ruia se mula pe natura sufleteasc\u0103 a lui Pallady, mai precis pe predispozi\u021bia sa spre atitudinile extreme, pe fervoarea sa l\u0103untric\u0103 \u0219i livrescul afectelor. \u00cei are colegi, printre al\u021bii, pe Matisse, Marquet \u0219i Camoin \u2013 c\u00e2\u021biva dintre cei care, prin opera lor vor contribui esen\u021bial la suflul inovator din pictura modern\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             Pallady debuteaz\u0103 la Expozi\u021bia Universal\u0103 de la Paris (1900) unde expune lucr\u0103ri de factur\u0103 simbolist\u0103, prime\u0219te men\u021biune onorabil\u0103 pentru compozi\u021bia C\u0103in\u021b\u0103. \u00cen 1904 expune pentru prima oar\u0103 \u00een \u021bar\u0103, la Ateneu. Privindu-i c\u00e2teva dintre tablourile de tinere\u021be, te surprinde viziunea impersonal\u0103, o reflec\u021bie \u00een culori parc\u0103 edulcorate a esteticii simboliste. Se observ\u0103 inten\u021bia de a decanta realitatea imediat\u0103, \u00eentr-o form\u0103 rafinat\u0103 de expresie. P\u0103str\u00e2nd vie\u021bii de zi cu zi extremele crude, oscil\u00e2nd \u00eentre senzualitate debordant\u0103 \u0219i ascetism sever, artei sale \u00eei rezerv\u0103 capacitatea de a surprinde, cu mijloacele picturii, o realitate de natur\u0103 \u201esuperioar\u0103\u201d, teoretic\u0103. Pornind de la ideea simboli\u0219tilor, pictura sa nu se adreseaz\u0103 numai ochilor, ci \u0219i spiritului \u2013 are de aceea un caracter codat, urm\u0103rind un \u201eideal\u201d estetic definit ca structur\u0103 simfonic\u0103. Realitatea intereseaz\u0103 numai \u00een calitate de cifru al ideii. Atunci c\u00e2nd picteaz\u0103 peisaje recognoscibile, precum un col\u021b din Gr\u0103dinile Luxembourg, Cheiul Senei sau Casa de la Bucium, nu natura transpare, ci capacitatea acesteia de a se conforma inten\u021biei autorului \u0219i de a deveni stare de spirit. La caracterul lor evocator \u0219i lipsit de materialitate contribuie semnificativ cromatica restr\u00e2ns\u0103 la griuri colorate.<\/p>\n\n\n\n

             De\u0219i va ie\u0219i treptat de sub auspiciile reprezent\u0103rii de tip simbolist, p\u0103streaz\u0103 \u201edominanta desenului ca instrument de analiz\u0103, ordonator de idei \u0219i structuri formale\u201d \u0219i va intra, \u00eentre 1920 \u0219i 1930 \u00eentr-o perioad\u0103 dominat\u0103 de culori intense, nemoderate de griuri adopt\u00e2nd o perspectiv\u0103 nou\u0103 \u00een tratarea a temelor. \u00cen cele mai multe cazuri, \u00een tablourile lui Pallady, peisajul devine un decupaj sub form\u0103 de fereastr\u0103, suger\u00e2nd exteriorul. Lumea dinafar\u0103 este surghiunit\u0103 \u00eentr-un col\u021b, e blurat\u0103 sau acoperit\u0103 de o perdea.<\/p>\n\n\n\n

             Naturii \u00een sine \u00eei este preferat\u0103 adesea natura static\u0103, lu\u00e2nd na\u0219tere compozi\u021bii organizate asemenea decorurilor, semnific\u00e2nd lumea interioar\u0103. Aici locuiesc emo\u021biile \u0219i g\u00e2ndurile, care cap\u0103t\u0103 forma unor obiecte, aranjate \u00eentr-o armonie savant\u0103: naturile sale statice sunt concepute dup\u0103 principiul ikebanelor, nu pentru a copia natura, ci pentru a o corecta. La fel ca \u00een ikebana, subiectul compozi\u021biei \u00eel reprezint\u0103 timpul. Mai precis, tr\u0103irea acestuia, paradoxal sugerat\u0103 de \u00eencremenirea asupra unei imagini, ce con\u021bine, al\u0103turi de flori, obiecte \u2013 statuete, revolvere, fructe, por\u021belanuri sau c\u0103r\u021bi \u2013 o recuzit\u0103 asamblat\u0103 dup\u0103 modelul varia\u021biunilor pe aceea\u0219i tem\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             Prin intermediul nudurilor lui Pallady po\u021bi asista la descoperirea adev\u0103ratei intimit\u0103\u021bi, pe care nu neap\u0103rat trupul dezgolit o ofer\u0103, ci atmosfera degajat\u0103 de rela\u021biile subtile la care particip\u0103 formele feminine. Robuste\u021bea liniilor le separ\u0103 pe acestea doar aparent de celelalte obiecte ale compozi\u021biei. Nudurile sale devin, la apogeul crea\u021biei, exerci\u021bii de maxim laconism, \u00een care feminitatea este alterat\u0103 \u00een favoarea coresponden\u021belor \u0219i \u00eencadr\u0103rii \u00een ritmul universului imaginat de pictor. Liniile fr\u00e2nte ce construiesc corpul au, mai degrab\u0103, rolul de a compartimenta \u0219i ordona suprafe\u021bele de culoare, ele accentueaz\u0103 expresiv obiectul, pentru a-l \u00eenscrie armonios \u00een compozi\u021bie. Chipurile, la a c\u0103ror asem\u0103nare cu o masc\u0103 contribuie sur\u00e2sul absent, ochii schi\u021ba\u021bi doar sub forma unor mici diagonale, dar \u0219i carna\u021bia, ale c\u0103rei tonuri sunt parc\u0103 \u00eemprumutate din decora\u021bia peretelui, contribuie la efectul de \u201emuralitate\u201d al picturilor sale. \u00cenvecinarea \u0219i raporturile \u00eentre culorile u\u0219or surdinizate sunt un corespondent al sensibilit\u0103\u021bii \u0219i un corectiv adus realit\u0103\u021bii de c\u0103tre ra\u021biune. A\u0219a cum \u00eei scria lui Matisse, \u201eculoarea este elementul feminin al tabloului, ea are nevoie de sprijinul desenului, \u00een timp ce acesta poate fi de sine st\u0103t\u0103tor\u201d. Atitudinea de un hieratism extrem a trupului feminin, chiar \u0219i \u00eentr-un tablou ilustr\u00e2nd o scen\u0103 al c\u0103rei dramatism a fost exploatat de-a lungul timpului, cum este cea a mor\u021bii Cleopatrei, confirm\u0103 c\u0103, \u00een accep\u021biunea lui Pallady, actul artistic reprezint\u0103 o opera\u021bie de epurare a senza\u021biilor vulgare, de traducere a lor \u00een imagini hermetice, de realizare a unor coresponden\u021be \u0219i ritmuri subtile cu ajutorul liniei, volumelor \u0219i culorii.<\/p>\n\n\n\n

             Tematica lui Pallady este relativ restr\u00e2ns\u0103, include \u00eens\u0103 \u0219i autoportretul, el nefiind reprezentat \u00een patrimoniul Muzeului de Art\u0103 Craiova dec\u00e2t sub forma unor schi\u021be de grafic\u0103. Rezultat al dona\u021biilor \u0219i achizi\u021biilor \u00een decursul c\u00e2torva zeci de ani, colec\u021bia Pallady reune\u0219te 52 de lucr\u0103ri (27 – pictur\u0103 \u0219i 25 \u2013 grafic\u0103). \u00cen ansamblu, reprezint\u0103 una dintre cele mai importante colec\u021bii muzeale Pallady din Rom\u00e2nia, toate lucr\u0103rile din expunere fiind clasate \u00een categoria Tezaur.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Cleopatra<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Natur\u0103 static\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Fata cu lalele<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Nud \u00een combinezon alb<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Flori albe \u00een vas galben (Flori de soc \u0219i l\u0103m\u00e2i)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Natur\u0103 moart\u0103 cu ra\u021b\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Natur\u0103 static\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Theodor Pallady – Nud \u00een fotoliu albastru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Eusta\u021biu Stoenescu<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1884 – 1957<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

            Plasat \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care arta rom\u00e2neasc\u0103 se eviden\u021bia \u00een cercurile artistice europene, Eusta\u021biu Stoenescu se desprinde u\u0219or de tiparele curentelor contemporane, contur\u00e2ndu-\u015fi amprenta personalit\u0103\u0163ii artistice. Din cauza contextului politico-social, este marginalizat \u00een \u021bar\u0103, \u00een perioada comunismului, dar reu\u015fe\u015fte s\u0103 se impun\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u0219i \u00een America. Prin \u00eentreaga sa activitate, s-a remarcat ca fiind un rafinat peisagist urban \u015fi, mai ales, ca un foarte bun portretist. Majoritatea portretelor sale sunt compuse pe tiparul academismului francez, at\u00e2t ca postur\u0103, atitudine, dar \u015fi din punct de vedere al \u00eencadr\u0103rii \u015fi al raporturilor \u00eentre forme. Din punctul de vedere al manierei de lucru, dar mai ales al pensula\u0163iei libere, energice \u015fi foarte expresive, se deta\u015feaz\u0103 clar de rigorile portretului de tip academist, a\u015fa cum \u00eel \u00eent\u00e2lnim la Theodor Aman. Se supune normelor \u015fi canoanelor academiste, dar nu \u00een detrimentul libert\u0103\u0163ii gestului \u015fi tenta\u0163iilor spontaneit\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

             Fizionomia, tratat\u0103 naturalist la un prim nivel, este aprofundat\u0103 \u015fi extins\u0103 printr-un evident efort de caracterizare psihologic\u0103 \u015fi moral\u0103, iar acest portret, odat\u0103 realizat, este supus unei \u00eencerc\u0103ri de extragere din contingent \u015fi de transfer \u00een efigie. Indiferent de punerea \u00een pagin\u0103, de densitatea cromatic\u0103 \u015fi de energia tu\u015fei, care, de pu\u0163ine ori se repet\u0103, pictorul recurge aproape stereotip la stilul de accentuare; un fundal cu o minim\u0103 anima\u0163ie, neutru sau chiar complet opac, deta\u015feaz\u0103 figura \u015fi elementele de particularizare prin plasarea luminii c\u0103tre zona fe\u0163ei \u015fi a m\u00e2inilor, cre\u00e2nd astfel un contrast puternic ce define\u0219te clar zona de interes central.<\/p>\n\n\n\n

             Din antichitatea greco-latin\u0103 au existat preocup\u0103ri \u00een operele literare pentru \u201escrieri despre caracter\u201d pentru a denota o abordare general\u0103 a subiectului, privit cu aspecte ale naturii umane, rela\u021bii \u0219i comportament – \u201etip de caracter\u201d, \u201eschi\u021b\u0103 de caracter\u201d, \u201eportret\u201d pentru a puncta mai multe reprezent\u0103ri specifice. Trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103, \u00een ceea ce prive\u0219te tipologia \u201eportretelor\u201d, ne referim la un gen al picturii de observa\u021bie moral\u0103 care nu este orientat\u0103 spre chipul uman, ci spre tipul moral.<\/p>\n\n\n\n

            Portretele realizate de Stoenescu cu o mare libertate gestual\u0103 reprezint\u0103 o reuniune a prosopografiei cu etopeea, reu\u0219ind s\u0103 \u00eembine tr\u0103s\u0103turile fizice \u0219i pe cele morale ale unei persoane. Cu mare talent, transpune fidel realitatea, cu scopul de a \u00een\u021belege esen\u021bialul \u0219i de a subordona efectele coloristice expresiei, Stoenescu reu\u0219e\u0219te prin c\u00e2teva tu\u0219e ebo\u0219ate s\u0103 surprind\u0103 realitatea asemenea unui instantaneu fotografic. \u00cen portretistic\u0103, reu\u0219e\u0219te s\u0103 prind\u0103 acel moment decisiv, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 subiecte care-l interesau, s\u0103 se plaseze \u00een cea mai favorabil\u0103 postur\u0103 \u015fi cel mai bun moment, atunci c\u00e2nd ac\u0163iunea atinge punctul culminant. Vede compozi\u021bia ca pe o expresie a ceea ce ofer\u0103 via\u0163a \u015fi intuie\u015fte momentul de creativitate. Printr-o mare economie de mijloace, ajunge la simplitatea expresiei, \u00eentotdeauna cu cel mai mare respect fa\u0163\u0103 de subiect \u015fi \u00een func\u0163ie de propriul punct de vedere.<\/p>\n\n\n\n

             Primul contact cu pictura l-a avut la v\u00e2rsta de 5 ani, c\u00e2nd pictorul francez Leopold Durangel (1828-1898) a venit \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 pentru a realiza portretul mamei sale. Dup\u0103 vizitarea Expozi\u021biei retrospective Nicolae Grigorescu, deschis\u0103 \u00een 1897 la Bucure\u0219ti, \u00een sala Ateneului Rom\u00e2n, hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-\u015fi dezvolte pasiunea pentru pictur\u0103. Pleac\u0103 din adolescen\u021b\u0103 la studii la Paris, unde \u00eenva\u0163\u0103 \u00een atelierul pictorului Jean-Paul Laurens, fiind elevul preferat al acestuia. Se remarc\u0103 \u0219i p\u0103trunde rapid \u00een circuitul artistic interna\u021bional, c\u00e2t \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, iar \u00een 1902, \u00eencepe s\u0103 frecventeze \u015fi cursurile \u015ecolii Na\u0163ionale de Arte Frumoase. Dac\u0103 la \u00eenceput de drum tematica era tributar\u0103 lui Grigorescu, treptat, Stoenescu s-a desprins de orice influen\u021b\u0103, construindu-\u0219i un stil puternic personalizat.<\/p>\n\n\n\n

             \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, a avut un parcurs considerabil \u00een lumea artei, expun\u00e2nd la marile saloane interna\u0163ionale (Salonul Oficial de la Paris, Bienala de la Vene\u0163ia, Expozi\u0163ia Universal\u0103 de la Paris), la cele mai importante saloane na\u0163ionale (Salonul Oficial de la Bucure\u015fti, Tinerimea Artistic\u0103, Cercul artistic oltean, Expozi\u0163ia S\u0103pt\u0103m\u00e2na Olteniei, Expozi\u0163ia Asocia\u0163iei Arta) \u015fi deschiz\u00e2nd o serie de expozi\u0163ii personale, at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, la Craiova \u015fi Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een Fran\u0163a, Elve\u0163ia, Egipt, SUA \u015f.a.<\/p>\n\n\n\n

             Datorit\u0103 eforturilor \u015fi talentului s\u0103u, a fost recompensat cu o serie de premii de prestigiu, dintre care amintim: Medalia de Aur la Expozi\u0163ia Jubiliar\u0103 din 1906 \u2013 Bucure\u015fti; Medalia de Argint la Salonul Oficial de la Paris din 1914. A tr\u0103it mai mult \u00een Fran\u021ba, \u00eens\u0103 a fost conectat \u0219i la via\u021ba artistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen anul 1936, a fost numit profesor, iar \u00een 1940 \u2013 rector la Academia de Arte din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

             Dup\u0103 moartea sa, \u00een 1957, a fost plasat \u00eentr-un con de umbr\u0103 din cauza realiz\u0103rii unor portrete ale familiei regale \u015fi a mai multor oameni politici. Abia dup\u0103 aproximativ 40 de ani, c\u00e2nd contextul politic a permis, critica de art\u0103 l-a readus \u00een aten\u021bia publicului.<\/p>\n\n\n\n

             \u00cen lucrarea Prin\u0163ul Grigore Ghica, se poate observa o persoan\u0103 distins\u0103, av\u00e2nd aer aristocratic, relaxat\u0103, iar m\u00e2na acoperit\u0103 cu o m\u0103nu\u015f\u0103 alb\u0103, ce \u0163ine foarte delicat un baston, vine s\u0103 contureze foarte bine atitudinea \u015fi prestan\u0163a personajului.<\/p>\n\n\n\n

             Portretul Profesorului Papillot este o lucrare \u00een care personajul este prezentat \u015fez\u00e2nd, cu o privire lucid\u0103 \u015fi p\u0103trunz\u0103toare, cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate, cu degetele lungi \u015fi delicate. Acest tip de postur\u0103 a personajului degaj\u0103 un aer de st\u0103p\u00e2nire de sine, iar gestul m\u00e2inilor denot\u0103 \u00eencredere \u015fi siguran\u0163\u0103. Chiar dac\u0103 este vorba de redarea unui portret de copil, portret de femeie sau de b\u0103rbat, \u00een afar\u0103 de caracteristicile general valabile ce \u0163in de tr\u0103s\u0103turi, personajul are propriile atitudini \u015fi tr\u0103s\u0103turi de caracter, fapt surprins foarte atent \u015fi prin redarea m\u00e2inilor. A pictat biserica Sf. Gheorghe Nou din Craiova \u015fi o serie de lucr\u0103ri cu peisaje citadine. Mereu atras de frumuse\u0163ea \u015fi specificul autohton, Stoenescu a pictat \u00een 1911, Pia\u0163a din Craiova. Convins de importan\u0163a culorii \u015fi luminii \u00een pictur\u0103, el a eliminat aici tonurile intermediare \u015fi a luminat umbra cu reflexe colorate. Pitorescul \u015fi forfota pie\u0163ei sunt evocate; femeile, \u00eembr\u0103cate \u00een costume tipice perioadei respective, amintesc de tu\u015fa grigorescian\u0103. \u00cen prim plan, marfa este \u00eentins\u0103 pe jos, pepeni, mere ro\u015fii, \u00een plan secund, sunt sugerate cl\u0103dirile ora\u015fului, scena cre\u00e2nd o ambian\u0163\u0103 u\u015for oriental\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             O lucrare deosebit\u0103, \u0162igani la drum, este prezentat\u0103 publicului \u00eentr-o \u00eencadratur\u0103 care o integreaz\u0103 subtil \u00een atmosfera descris\u0103 de pictor. Sunt prezentate mai multe personaje \u015fi animale surprinse \u00een mi\u015fcare, \u00eentr-un peisaj la marginea m\u0103rii. Reprezentarea personajelor sugereaz\u0103 mi\u015fcarea, echilibr\u00e2nd compozi\u0163ia, prin plasarea subtil\u0103 de gesturi \u015fi atitudini. Sintetiz\u00e2nd, Stoenescu abordeaz\u0103 toate genurile compozi\u0163ionale, creeaz\u0103 scene de gen, portrete \u0219i naturi moarte, (Natur\u0103 moart\u0103 cu sticl\u0103) apreciate mult de critica perioadei, portretele lui constituie poate cel mai important \u0219i cel mai cunoscut capitol al operei sale. Colec\u021bia Stoenescu a Muzeului de Art\u0103 Craiova cuprinde 39 de lucr\u0103ri, poate cea mai bogat\u0103 din \u021bar\u0103, cuprinz\u00e2nd multe portrete c\u00e2t \u0219i natur\u0103 static\u0103, scen\u0103 de gen, peisaj. Prezentate pe simezele unei cl\u0103diri, \u00eentr-un cadru arhitectural emblematic, specific sf\u00e2r\u015fitului de secol XX, care parc\u0103 te transpun \u00een epoca respectiv\u0103, lucr\u0103rile semnate de E. S., \u00een special portretele realizate de el dau acea prestan\u0163\u0103 \u015fi demnitate, echilibru \u015fi elegan\u0163\u0103 ambientului \u00een care vizitatorulexploreaz\u0103 evolu\u0163ia artei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – Autoportret<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – Doamna Fortunescu<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – Portret de femeie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – Copil la mas\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – Rochia Verde<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – Portretul prin\u021bului Ghica<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – Pia\u021ba Elca<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Eusta\u021biu Stoenescu – \u021aigani la drum<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Ion \u021auculescu<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1910 – 1962<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

             \u00cen peisajul artistic rom\u00e2nesc, abia trecut de v\u00e2rsta adolescen\u021bei – pictura de \u0219evalet afirm\u00e2ndu-se la noi, \u00een mod profesionist abia la jum\u0103tatea sec. al XIX-lea – crea\u021bia lui Ion \u021auculescu este de o admirabil\u0103 singularitate. Autodidact, pictorul se manifest\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een public, la 28 de ani dup\u0103 ce urmase, \u00een adolescen\u021b\u0103, cursuri sumare cu o serie de pictori din ora\u0219ul s\u0103u natal. Impresionat de pictura lui Van Gogh c\u0103ruia \u00eei v\u0103zuse o expozi\u021bie la Paris, cu ocazia unei excursii \u0219colare, \u021auculescu va p\u0103stra aceast\u0103 amprent\u0103 pe \u00eentregul parcurs al existen\u021bei sale artistice. Libertatea pe care \u0219i-a asumat-o \u00een crea\u021bie \u0219i for\u021ba cu care a reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 viziunile artistice \u00eei vor aduce elogiile criticii de art\u0103 \u00eenc\u0103 de la debut. Acesta este \u00eens\u0103 \u0219i motivul pentru care, dup\u0103 r\u0103zboi, mai precis, dup\u0103 1948, odat\u0103 cu instalarea for\u021bat\u0103 a regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia, din cauza faptului c\u0103 pictura sa nu se \u00eencadra \u00een canonul artei proletcultiste, nu a mai putut s\u0103 expun\u0103 niciodat\u0103, p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1962. A\u0219a se explic\u0103 gestul s\u0103u, considerat de frond\u0103 \u00een epoc\u0103, de a deschide, \u00een 1956, anul revolu\u021biei anticomuniste din Ungaria,o expozi\u021bie \u00een locuin\u021ba sa modest\u0103 din Bucure\u0219ti. Succesul de care sa bucurat expozi\u021bia din partea arti\u0219tilor \u0219i a oamenilor de cultur\u0103, \u00een general, s-a datorat at\u00e2t gestului de curaj dar mai ales a faptului c\u0103 \u00eentr-un peisaj artistic dominat de un formalism sterp, \u021auculescu venea cu o propunere vizual\u0103 puternic\u0103, bine individualizat\u0103, de factur\u0103 neoexpresionist\u0103, bine ancorat\u0103 \u00een arta european\u0103 a epocii. Impactul acestei expozi\u021bii mai ales \u00een r\u00e2ndul tinerilor intelectuali a fost unul de durat\u0103 fiind perceput ca unul de disiden\u021b\u0103., \u00cen ultimii ani de via\u021b\u0103 pictura sa a evoluat spre zona abstract\u0103 con\u021bin\u00e2nd elemente din arta popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 fapt ce \u00eei conferea \u0219i o amprent\u0103 na\u021bional\u0103, at\u00e2t de necesar\u0103 \u00een atmosfera sufocant\u0103 a interna\u021bionalismului proletar impus \u00een epoca stalinist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             La trei ani dup\u0103 moartea artistului, \u00een 1965, pe fondul unei efemere relax\u0103ri a regimului comunist crea\u021bia sa a \u00eenceput s\u0103 fie manipulat\u0103 \u00een favoarea ideologiei statului. Intuindu-i poten\u021bialul \u0219i prestigiul de care se bucura, comuni\u0219tii au \u00eenceput s\u0103-i promoveze crea\u021bia at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een galerii \u0219i muzee, inclusiv la Bienala de la Vene\u021bia din 1966. Fiind promovat\u0103 doar pe canale oficiale, vezi politice, ea nu s-a bucurat de o receptare fireasc\u0103 pe plan interna\u021bional, pentru c\u0103, la mai pu\u021bin de un deceniu de la debutul acestei promov\u0103ri abrupte, statul a declarat lucr\u0103rile pictorului drept bunuri de patrimoniu na\u021bional, interzic\u00e2ndu-li-se exportul, ceea ce nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 le limiteze drastic circula\u021bia. Efortul statului comunist de promova conjunctural imaginea artistului a r\u0103mas f\u0103r\u0103 ecou, motiv pentru care redescoperirea lui Ion \u021auculescu este un act necesar pentru o mai bun\u0103 definire a artei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een context european .<\/p>\n\n\n\n

             Muzeul de Art\u0103 Craiova de\u021bine cea mai bogat\u0103 colec\u021bie de opere apar\u021bin\u00e2nd lui \u021auculescu (pictur\u0103 \u0219i grafic\u0103), relevante pentru fiecare din etapele crea\u021biei sale.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – A fost odat\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – Accente negre<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – Ad\u00e2ncime<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – Autoportret cu frunz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – Baia de soare<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – Iarna \u00een p\u0103dure<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – Tr\u0103sura neagr\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Ion \u021auculescu – Monade<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n

Corneliu Baba<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

1906 – 1997<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Tur virtual<\/a><\/div>\n\n\n\n
Catalog Corneliu Baba – Confesiuni<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Corneliu Baba – Autoportret<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Corneliu Baba – Enescu<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Corneliu Baba – Regele nebun<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a>
Corneliu Baba – Spaima<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Corneliu Baba – 1907 (studiu)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Pentru cei mai mul\u021bi dintre noi este greu de \u00een\u021beles azi fervoarea cu care credincio\u0219ii iconoduli din Bizan\u021bul secolului al VIII-lea au luat asupr\u0103-le martiriul, pentru a ap\u0103ra icoana. Una dintre cauzele acestei dificult\u0103\u021bi este faptul c\u0103 (afl\u00e2ndu-ne \u00een afara cultului ortodox) privim icoana ca pe un tablou, incluz\u00e2nd-o […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"tpgb_global_settings":"","_eb_attr":"","_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"class_list":["post-646","page","type-page","status-publish","czr-hentry"],"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false,"tp-image-grid":false,"tc-grid-full":false,"tc-grid":false,"tc-thumb":false,"slider-full":false,"slider":false,"tc-sq-thumb":false,"tc-ws-thumb":false,"tc-ws-small-thumb":false,"tc-slider-small":false},"uagb_author_info":{"display_name":false,"author_link":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/author\/itadmin\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"            Pentru cei mai mul\u021bi dintre noi este greu de \u00een\u021beles azi fervoarea cu care credincio\u0219ii iconoduli din Bizan\u021bul secolului al VIII-lea au luat asupr\u0103-le martiriul, pentru a ap\u0103ra icoana. Una dintre cauzele acestei dificult\u0103\u021bi este faptul c\u0103 (afl\u00e2ndu-ne \u00een afara cultului ortodox) privim icoana ca pe un tablou, incluz\u00e2nd-o…","tpgb_featured_images":null,"tpgb_post_meta_info":{"author_name":false,"author_url":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/author\/itadmin\/","author_email":"info@muzeuldeartacraiova.ro","author_website":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro","author_description":"","author_facebook":"","author_twitter":"","author_instagram":"","author_role":["administrator"],"author_firstname":"","author_lastname":"","user_login":"ITAdmin","author_avatar":"","author_avatar_url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/77eb9360bb8edde53db8ad3239d6d28b199fda6bb6c37f6bc644e3f2484d70ea?s=96&d=mm&r=g","comment_count":0,"post_likes":0,"post_views":0},"tpgb_post_category":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/646","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=646"}],"version-history":[{"count":134,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/646\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7846,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/646\/revisions\/7846"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=646"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}