{"id":49,"date":"2022-07-25T09:54:16","date_gmt":"2022-07-25T09:54:16","guid":{"rendered":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/?page_id=49"},"modified":"2025-12-04T09:59:21","modified_gmt":"2025-12-04T09:59:21","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/istoric\/","title":{"rendered":"Istoric"},"content":{"rendered":"\n
<\/div><\/span>
\n

Despre noi<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

Construit \u00eentre 1898 \u0219i 1907 \u00een mijlocul unui ora\u0219 cuprins de febra \u00eennoirilor de la \u00eenceputul secolului XX, Palatul Mihail se deta\u0219eaz\u0103 prin detaliile de execu\u021bie ce au distinc\u021bia unei bijuterii mig\u0103los me\u0219te\u0219ugite. Sunt reflectate astfel preten\u021biile \u0219i statutul social ale unuia dintre cei mai boga\u021bi oameni ai vremii precum \u0219i ambi\u021bia \u0219i spiritul de concuren\u021b\u0103 care l-au ajutat s\u0103 fac\u0103 avere. Astfel c\u0103, dac\u0103 Ghe. Grigore Cantacuzino, supranumit \u201dNababul\u201d, \u00een Bucure\u0219ti \u0219i consilierul regal V\u0103lim\u0103rescu, pe aceea\u0219i strad\u0103, \u00eencredin\u021baser\u0103 construc\u021bia caselor lor faimosului arhitect Albert Galleron ce proiectase, printre alte edificii importante din Regat, Ateneul Rom\u00e2n, Constantin Mihail nu s-a l\u0103sat mai prejos. A apelat la un alt nume celebru \u00een epoc\u0103: Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale \u0219i autorul Palatului Funda\u021biei Universitare \u201dCarol I\u201d, al Palatului CEC, al extinderii Palatului Regal \u0219.a.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/span>
\n
<\/div>\n\n\n\n

Palatul \u00een 1911<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

Reflect\u00e2nd tendin\u021ba dominant\u0103 a vremii, aceea a unui eclectism ce \u00eembina cu succes rigoarea academismului francez cu elemente de baroc t\u00e2rziu, planul construc\u021biei prezint\u0103 multe similarit\u0103\u021bi cu cel al Palatului Cheverny de pe Valea Loarei, recunoscut ca exemplu de echilibru \u0219i elegan\u021b\u0103 arhitectonic\u0103. Detaliile exteriorului, precum ornamentele de pe fa\u021bad\u0103, ancadramentele ferestrelor \u0219i feroneria balcoanelor, preg\u0103tesc ochiul privitorului pentru interiorul cu adev\u0103rat grandios. \u00cen holul de onoare, \u00een saloanele de primire, precum \u0219i \u00een cel de muzic\u0103, \u00een sufragerii, dar \u0219i \u00een toate celelalte spa\u021bii, f\u0103r\u0103 destina\u021bii mondene, materialele de construc\u021bie erau de cea mai bun\u0103 calitate: marmur\u0103 de Carrara, cristal de Murano, oglinzi vene\u021biene, feronerie decorativ\u0103, m\u0103tase de Lyon, stucaturi aurite, piese de mobilier \u0219i obiecte de art\u0103, procurate \u00een bun\u0103 parte de la Viena, prin intermediul bogatei familii Dumba, cu care Constantin Mihail se \u00eenrudea de aproape. Dar nu numai aceste etaloane ale luxului impresioneaz\u0103. Trebuie amintite luminatoarele \u0219i ferestrele largi, proiectate pentru a oferi spa\u021biului mult\u0103 lumin\u0103 natural\u0103, precum \u0219i dot\u0103rile tehnice ce \u021bin de confortul locuin\u021bei, excep\u021bionale pentru acea perioad\u0103, printre care curentul electric \u0219i \u00eenc\u0103lzirea central\u0103 de \u201dtip roman\u201d, cu conducte amplasate \u00een pere\u021bi \u0219i podea. Palatul num\u0103r\u0103 29 de camere (plus depedin\u021be) dintre care cea mai spectaculoas\u0103 este Sala Oglinzilor.<\/p>\n\n\n\n

Inaugurat \u00een 1909 de c\u0103tre cei doi fii, Nicolae \u0219i Jean, \u00eentruc\u00e2t Constantin Mihail murise cu un an \u00eenainte, Palatul \u0219i-a \u00eenceput misiunea de reprezentare, pentru care fusese destinat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Jean Mihail, era cultivat \u0219i avea vederi largi. Studiase Dreptul la Paris, dorind s\u0103 se dedice unei cariere politice. Fiind un membru marcant al \u00eenaltei societ\u0103\u021bi \u0219i f\u0103c\u00e2nd parte din cercul rest\u00e2ns al Cur\u021bii, g\u0103zduie\u0219te Familia Regal\u0103 la palat \u00een 1913, cu prilejul inaugur\u0103rii monumentului \u201dAsta-i muzica ce-mi place\u201d, intitulat astfel dup\u0103 replica lui Carol I, la auzul loviturilor de tun cu care a debutat R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 din 1877. Monumentul a fost distrus imediat dup\u0103 venirea la putere a comuni\u0219tilor.<\/p>\n\n\n\n

Doi ani mai t\u00e2rziu, tot la palat, sunt primi\u021bi Regele Ferdinand \u0219i Principesa Maria, care \u00eempreun\u0103 cu generalul Averescu f\u0103ceau o vizit\u0103 Spitalului Militar din Craiova.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/span>
\n
<\/div>\n\n\n\n

Palatul ast\u0103zi<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

\u00cen 1936, Jean Mihail, ultimul descendent al familiei, moare, l\u0103s\u00e2nd prin testament \u00eentreaga sa avere statului rom\u00e2n. \u0218i era vorba de o avere impresionant\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een perioada crizei economice din 1929-1933 el a girat cu ea o parte din imprumuturile contractate de statul rom\u00e2n la b\u0103nci din str\u0103in\u0103tate. Gestul s\u0103u reflect\u0103 un \u00eenalt sim\u021b civic \u0219i un patriotism de cea mai nobil\u0103 factur\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t edificiul a r\u0103mas \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 sub numele de Palatul Jean Mihail.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul Celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a ad\u0103postit cu generozitate refugia\u021bi polonezi, la palat au fost g\u0103zdui\u021bi pre\u0219edintele Poloniei, Ignacy Moscicki, \u00eempreun\u0103 cu familia sa \u0219i mare\u0219alul Edward Rydz-\u015amigly, comandantul-\u0219ef al for\u021belor armate poloneze. Tot aici, \u00een 1940, s-a semnat \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria, Tratatul de la Craiova, privind cedarea Cadrilaterului.<\/p>\n\n\n\n

Palatul a fost deschis pentru prima oar\u0103 publicului \u00eentre 24 \u0219i 31 octombrie 1943, cu prilejul \u201dS\u0103pt\u0103m\u00e2nii Olteniei\u201d, eveniment aflat sub patronajul Funda\u021biei Culturale Regale \u0219i cu prilejul c\u0103ruia au fost expuse pentru prima dat\u0103 la Craiova, c\u00e2teva dintre operele lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i (Cap de copil, Cap de fat\u0103 \u0219i S\u0103rutul)<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1945 \u0219i 1950, Palatul a devenit sediul ARLUS (Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 pentru Str\u00e2ngerea Leg\u0103turilor cu Uniunea Sovietic\u0103), apoi al Comitetului Regional al PMR din Oltenia, al c\u0103rui secretar era Nicolae Ceau\u0219escu (probabil motive de ordin sentimental l-au determinat ulterior pe acesta, dup\u0103 ce devenise Secretar General al PCR \u0219i Pre\u0219edinte RSR, s\u0103 decid\u0103 p\u0103strarea \u0219i restaurarea imobilului, dup\u0103 ce fusese grav afectat \u00een timpul cutremurului din 1977).<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/span>
\n
<\/div>\n\n\n\n

Hol de onoare
parter<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/span>
\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

Din 1954, ca urmare a deciziei de \u00eenfiin\u021bare a unei colec\u021bii de art\u0103, cl\u0103direa a fost transferat\u0103 \u00een patrimoniul Sfatului Popular Or\u0103\u0219enesc, devenind sediu al Muzeului de Art\u0103 din Craiova.<\/p>\n\n\n\n

A fost mutat\u0103 aici o parte din Pinacoteca \u201dAlexandru \u0219i Aristia Aman, cuprinz\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 bibliotec\u0103, piese de mobilier \u0219i tablouri de \u0219coal\u0103 olandez\u0103, flamand\u0103, italian\u0103 \u0219i francez\u0103 din perioada sec. XVII-XiX, pictur\u0103 \u0219i grafic\u0103 de Theodor Aman, art\u0103 decorativ\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103. Patrimoniul acesteia se \u00eembun\u0103t\u0103\u021bise \u00een perioada interbelic\u0103 prin achizi\u021bii f\u0103cute de prim\u0103ria ora\u0219ului \u0219i prin dona\u021biile f\u0103cute de marile familii boiere\u0219ti din Craiova: Mihail, Romanescu, Cornetti, Glogoveanu, \u0219.a. Achizi\u021biile au continuat \u00een perioada postbelic\u0103 \u0219i au fost efectuate transferuri de la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 \u0219i din fondurile centrale ale statului. \u00cen prezent, patrimoniul Muzeului este constituit din peste 8000 de lucr\u0103ri de art\u0103 european\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103. Sunt cuprinse cele mai ilustre nume ale picturii \u0219i sculpturii rom\u00e2ne\u0219ti: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, \u0218tefan Luchian, Gheorghe Petra\u0219cu, Theodor Pallady, Eusta\u021biu Stoenescu, Ion \u021auculescu, Gheorge Anghel, Dimitrie Paciurea. Cele mai valoroase dintre piesele de\u021binute de muzeu sunt \u0219ase dintre lucr\u0103rile titanului artei moderne universale, Constantin Br\u00e2ncu\u0219i: Vitellius, Cap de fat\u0103, Cap de copil, Fragment de tors, Domni\u0219oara Pogany \u0219i S\u0103rutul.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/span>
\n
<\/div>\n\n\n\n

Hol
etaj<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/span>
\n
<\/div>\n\n\n\n

Sala oglinzilor<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"tpgb_global_settings":"","_eb_attr":"","_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"class_list":["post-49","page","type-page","status-publish","czr-hentry"],"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false,"tp-image-grid":false,"tc-grid-full":false,"tc-grid":false,"tc-thumb":false,"slider-full":false,"slider":false,"tc-sq-thumb":false,"tc-ws-thumb":false,"tc-ws-small-thumb":false,"tc-slider-small":false},"uagb_author_info":{"display_name":false,"author_link":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/author\/itadmin\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":null,"tpgb_featured_images":null,"tpgb_post_meta_info":{"author_name":false,"author_url":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/author\/itadmin\/","author_email":"info@muzeuldeartacraiova.ro","author_website":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro","author_description":"","author_facebook":"","author_twitter":"","author_instagram":"","author_role":["administrator"],"author_firstname":"","author_lastname":"","user_login":"ITAdmin","author_avatar":"","author_avatar_url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/77eb9360bb8edde53db8ad3239d6d28b199fda6bb6c37f6bc644e3f2484d70ea?s=96&d=mm&r=g","comment_count":0,"post_likes":0,"post_views":0},"tpgb_post_category":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/49","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=49"}],"version-history":[{"count":56,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/49\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7571,"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/49\/revisions\/7571"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/muzeuldeartacraiova.ro\/ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=49"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}