Constantin Brâncuși

(b. 19th February, 1876, Hobița, Gorj County, Romania – d. 16th March, 1957, Paris, France)

As one of the most influential artists of the XXth Century, Constantin Brâncuși contributed at the renewing of the vision and language in art after 1900, becoming an iconic artist and foreshadowing the Modernist current.

The Kiss

Torso (Thigh)

Child's head

Vanity

Miss Pogany

Vitelius

Ecorșeu

Corner chair

Constantin Brâncuși

(b. 19th February, 1876, Hobița, Gorj County, Romania – d. 16th March, 1957, Paris, France)

 As one of the most influential artists of the XXth Century, Constantin Brâncuși contributed at the renewing of the vision and language in art after 1900, becoming an iconic artist and foreshadowing the Modernist current.

Between 1889-1898 he studied at The Arts and Crafts School in Craiova, and he continued after that at The National Fine Arts School in Bucharest (1889-1902). Between 1899-1900 Madona Dudu Church Trustee Fund and The Dolj County Prefecture provided young Brâncuși with two scholarships, helping him in attending the classes at The National Fine Arts School in Bucharest. In the same period he was awarded the first prizes: in 1899 he got an Honorable Mention for Vitellius, and in 1901 the Bronze Medal for The Flayed Man (done in cooperation with professor Dimitrie Gerota), both sculptures being now part of the Art Museum of Craiova ’patrimony.

After leaving for Paris, in 1905-1906, he got a scholarship from The Ministry of Culture and Public Instruction from Romania and thus he could enroll at Ecole Nationale des Beaux-Arts and got accepted in Antoine Mercie studio.

In 1906 he exhibited, for the first time in Paris, at the National Society of Fine Arts’ Saloon. In 1905 he made Pride – the first sculpture casted into bronze and in 1906 Head of a child, works in which one can observe the fact that he liberated himself from the figurative movement’s ideas. The plaster variant of The Pride will be exhibited, in 1906, at The Autumn Saloon in Paris, and then, in 1907, he exhibited Head of a child, at the same Saloon.

1907 is a reference year for Brâncuși’ s art. He became, for a short period of time, August Rodin’s pupil, and the separation from the great master was marked by a famous phrase: “nothing can grow in the shadows of big trees”. 1907 is the year in which he made “The Wisdom of the Earth”, the sculpture he exhibited later on, in 1910, at Tinerimea Artistică Show, in Bucharest. Also, in 1907, he sold his first work to the Romanian State: The National Painting Gallery from Bucharest bought Head of a child (patinated plaster). The sculpture is now a part of the National Art Museum’s patrimony.

After that, he created the masterpiece The Kiss, an iconic work, considered as the first modern sculpture in the world. This sculpture represents a crucial point, not only in his creation, but in the entire universal art, decisively influencing the artistic thinking of the XXth Century. The Kiss is the most famous work in the patrimony of The Art Museum of Craiova, being the absolute star of any Brâncuși exhibition in the world.

In 1909, The State Gallery from Bucharest bought The Portrait of the painter Dărăscu – patinated plaster (now in the National Art Museum of Romania, Bucharest) and in 1910 Atanasie Simu bought for his museum – The portrait of the painter Dărăscu – bronze and The Sleep – marble (now in the National Art Museum of Romania, Bucharest).

All this information confirm that in Romania there was a very obvious interest to buy Brâncuși’ sculptures, long before he became famous and entered in any public or private collections abroad. By comparison we should say that The National Modern art Museum from Paris bought in 1946 three works: Sleeping Muse, The Cock, The Seal.

From the same year as The Sleep dates The Fragment of a torso (The Thigh), a marble piece, considered Brâncuși’s last classical work.

In 1913, in the U.S.A. was opened the famous International Modern Art Exhibition better known as The Armory Show, where would be exhibited 1600 works by: Ingres, Delacroix, Courbet, Cezanne, Gauguin, Manet, Degas, Lautrec, Matisse, Kandinsky, Rodin, Bourdelle, Duchamp, Brâncuși etc. Brâncuși would present at The Armory Show five sculptures: The Kiss, Muse, Sleeping Muse, Miss Pogany (all plasters) and Torso (marble). Armory Show had an extraordinary echo and would be reopened at The Art Institute Chicago causing wild protests by the students that would burn the portraits of Brâncuși, Matisse and Walter Poch, considered representatives of the decadent vanguard.

The Art Museum of Craiova has in its patrimony a copy of the sculpture Miss Pogany – the famous work that created controversial reactions in New York and continues to amaze the viewer even today.

The Art Museum of Craiova is one of the first museums in the world that had a collection of Brâncuși’ sculptures. In 1943, in The Jean Mihail Palace, was opened, after the model of the world exhibition, a very important event of the time: The Oltenia Week (Săptămâna Olteniei) where three sculptures by Brâncuși were exhibited: Pride, Head of a child, The Kiss. The Craiova’ collection reflects a very interesting stage in the defining of the art that would make Brâncuși famous, starting from the beginning, when the artist made the passing from the very common figurative art, to the climax moment, 1907, when his aesthetic ideas expressed in fact the true essence of the modern art.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Sărutul  

DATARE: 1907  

MATERIAL: Piatră de Marna  

TEHNICĂ: Tăietură directă  

DESCRIERE: Lucrarea a fost prezentată publicului pentru prima dată în anul 1910, în cadrul expoziției grupului Tinerimea Artistică, la București. Ea a intrat în circuitul internațional după ce artistul a prezentat varianta în gips a acesteia la expoziția din 1913, deschisă la Armory Show în New York. Blocul de piatră cuboidal prezintă busturile a doi tineri uniți într-o îmbrățișare. Femeia cuprinde cu brațele sale umerii bărbatului, iar palmele sale sunt încrucișate pe gâtul acestuia. Bărbatul vine în continuarea acestei îmbrățișări, brațele sale întregind cercul. Ochii, buzele și părul celor două personaje sunt executate în tehnica numită "tăietură directă", tăietura adâncită pentru realizarea delimitării degetelor. Restul suprafețelor finisate redau sugestiv părți anatomice precum coloana vertebrală, mușchii trapezoidali ai bărbatului, conturul sânilor femeii. Axa prin care cele două trupuri sunt separate, într-un mod ușor asimetric, este un element de dinamică, la fel și sugerarea mișcării brațelor. Sculptură concepută în antiteză cu Sărutul lui Rodin, se remarcă prin renunțarea la orice detaliu nesemnificativ și concentrarea în gestul amplu al îmbrățișării ce contopește cele două siluete, redând astfel nemijlocit întreaga forță expresivă a iubirii. Se consideră îndeobște că, odată cu Sărutul lui Brâncuși, s-a născut arta modernă. Abordarea ciclică a unei teme (Măiastra, Pasărea în văzduh, Domnișoara Pogany, Peștele, Somnul, etc) va caracteriza întreaga sa creație.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Tors (Coapsa) - prima lucrare din ciclu

DATARE: 1909 - 1910

MATERIAL: Marmură albă

TEHNICĂ: Cioplire cu dalta și gradina. Șlefuire parțială

DESCRIERE: Lucrată în marmură albă, la Paris, sculptura avea să fie prezentată pentru prima dată publicului la Salonul Oficial de la Bucureşti, în anul 1912. Modalitatea de abordare este accea a tăieturii directe, ce alternează cu suprafeţe finisate în manieră romantică, rodiniană. A fost cadoul de nuntă pentru prietenul său Victor Popp, dar înainte de a o dărui, Brâncuși a mai executat după ea două versiuni în gips. Se pare că, în mod surprinzător, a fost sculptată după natură, un procedeu rar uzitat. Fragmentul de tors feminin este supus unei duble tehnici de execuție/perspective – partea stângă este șlefuită perfect, fiind vizibile și cele mai fine detalii ale trupului feminin, surprins într-o manieră specifică sculpturii romantice cu treceri graduale de la suprafețele luminate, la cele de penumbră. În partea dreaptă, marmura este lăsată în stadiu brut, de bloc. În partea din spate, în afara suprafețelor șlefuite, sunt prezente și urme produse de daltă confirmând tehnica tăieturii directe. Intenția artistului de a se distanța de sculptura tradițională devine astfel destul de evidentă. În ciuda dimensiunii mici a sculpturii și a poziției înclinate, Brâncuși a reușit să distribuie greutatea în așa manieră încât scuptura este stabilă. Acest echilibru perfect pare a fi una dintre preocupările lui constante și poate fi recunoscută și în cazul altor sculpturi, precum Somnul sau Pasărea în văzduh. Expusă la Craiova pentru prima dată în anul 1943, ea figureză în patrimoniul Muzeului de Artă Craiova din august 1954; din 1956 a fost expusă permanent în cadrul Galeriei Naţionale, iar din 1964 în cadrul Cabinetului Constantin Brâncuşi.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Cap de copil 

DATARE: 1906 

MATERIAL: Bronz patinat 

DESCRIERE: Modelat în manieră romantică, în atelierul său de la Paris, Impasse Ronsin, nr. 8, lucrarea a avut ca subiect un copil orb care îi vizita zilnic atelierul. Lucrarea a fost turnată în bronz în 1906, la Paris, în tehnica "ceară pierdută", la atelierul Adrien A. Hébrard. Pentru a finanța turnarea acesteia, unul dintre prietenii săi a organizat o subscripție în țară. Lucrarea reprezintă un bun exemplu pentru modul în care Brâncuși și-a însușit cunoștințe de la sculptori precum Rodin și Medardo Rosso: sobrietatea și sensibilitatea modelajului suprafețelor, accentul pus pe realizarea unor straturi bine delimitate, etc. Expresia întrebătoare și ingenuă a modelului, surprinsă cu finețe, conferă o notă foarte afectivă acestui studiu. Lucrarea a intrat în patrimoniul Muzeului de Artă Craiova în august 1954; din 1956 a fost expusă permanent în cadrul Galeriei de Artă Naţională, iar din 1964, în Cabinetul Constantin Brâncuşi.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Orgoliu 

DATARE: 1905 

MATERIAL: Bronz patinat 

TEHNICĂ: Turnare, procedeul „ceară pierdută” 

DESCRIERE: Modelată în manieră romantică, în anul 1905, în atelierul său de la Paris din Place de la Bourse nr. 10, lucrarea figurează într-o fotografie documentară ce prezintă un colţ al atelierului. Este prima sculptură turnată în bronz de către Constantin Brâncuşi, în tehnica "ceară pierdută", la atelierul Adrien A. Hébrard. Capul unei tinere, foarte probabil reprezentând un studiu de expresie, reprezintă un exercițiu academic obișnuit - acela de a portretiza o expresie facială. Primul gips a fost executat după natură și a fost expus la Salonul de toamnă, în 1906. Versiunea actuală, reprezentând expresia finală a temei, ne pune în fața unui modelaj mult mai personalizat. Asemănarea cu modelul este mai atenuată în favoarea unui subtil portret psihologic, realizat prin surprinderea intensității privirii, a atitudinii grave, nota dominantă fiind dată de exprimarea siguranței de sine a personajului. Asimetria evidentă în realizarea părului - există o zonă atent finisată, iar una care păstreză în mod vizibil gestul modelajului - face mai ușor perceptibilă vitalitatea întregii figuri. S-a susținut că redarea acelor striații delicate reprezentând firele părului pot fi puse în legătură cu tehnica de execuție a ultimei lucrări aparținând lui Medardo Rosso, și anume Ecce Puer. Portretul este realizat în planuri ample, suprafețele finisate creând un suport pe care lumina îl îmbracă neuniform, creând alternanțe fine de străluciri și umbre. Lucrarea figureză în patrimoiul Muzeului de Artă Craiova din august 1954; din 1956 a fost expusă permanent în cadrul Galeriei Naţionale, iar din 1964 în cadrul Cabinetului Constantin Brâncuşi.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Domnișoara Pogany 

DATARE: Copie după varianta din 1913 

MATERIAL: Bronz patinat 

TEHNICĂ: Turnare după varianta în marmură 

DESCRIERE: Modelul lui Brâncuşi a fost pictoriţa de origine maghiară Margaret (Margit) Pogany (1879-1964), pe care artistul a cunoscut-o în 1911 la Paris. Prima variantă a lucrării a fost executată în marmură şi se află astăzi în colecţia Muzeului de Artă din Philadelphia, ea a devenit celebră după ce artistul a prezentat varianta în gips a acesteia la expoziţia din 1913, deschisă la Armory Show la New-York, şi a stârnit reacţii dintre cele mai controversate în presa vremii. Detractorii au numit-o "un ou fiert așezat pe un cub de zahăr", dar ea a rămas în istorie și în conștiința generală drept "Zâna cea bună a sculpturii abstracte" (Hans Arp) și, într-o terminologie mai pronunțat filosofică, arhetipul figurii umane în arta modernă. Prin raportare la model, asemănarea rezidă la un nivel diferit de cel epidermic, pentru că proporțiile sunt reconsiderate după o logică estetică, și nu anatomică. Acest cap ce e împodobit cu ochi lărgiți (asemănători cu cei specifici iconografiei bizantine a Maicii Domnului) într-o privire ce pare să cuprindă lumea întreagă, nasul de o delicatețe extremă și gura infinitezimală compun o figură hieratică, ce degajă un mister aproape palpabil.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Vitelius 

DATARE: 1898 

MATERIAL: Gips 

DESCRIERE: Considerată astăzi prima operă muzeală a lui Constantin Brâncuşi, lucrarea a fost modelată de artist în perioada septembrie-octombrie 1898, pe când era student în primele luni la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. Lucrarea avea să fie premiată cu Menţiune de Onoare în data de 22 decembrie 1898 de către conducerea Academiei bucureştene. Ea a fost trimisă Prefecturii Dolj (România) în semn de recunoştinţă pentru bursa de studii, pe care o primea din partea acesteia, şi a făcut parte din colecţia Muzeului Regional Oltenia. Dovadă a talentului cu care și-a însușit lecția sculpturii clasice, bustul împăratului Vitellius reprezintă un portret psihologic complex, care nu lasă urmă de îndoială asupra caracterului personajului istoric. Se pot ghici ușor, privindu-l, acele trăsături și deprinderi cu ajutorul cărora a urcat pe tronul imperial. Urmele vizibile ale modului său de viață sunt completate de expresia plină de trufie și cinism a ochilor și a gurii. Din anul 1954 sculptura face parte din patrimoniul Muzeului de Artă Craiova; din 1956 a fost expusă permanent în cadrul Galeriei Naţionale, iar din 1964 în cadrul Cabinetului Constantin Brâncuşi.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Ecorșeu 

DATARE: 1902 

MATERIAL: Gips colorat 

DESCRIERE: Prima versiune a fost realizată în 1901, în lut. A fost turnat în ghips si expus in 1903 la Ateneul Român. Modelul ecorșeului este statuia lui Hermes, având atitudinea sclavului lui Adrian, aflată la Muzeul Capitolin din Roma. Dubla inscripție pe suprafața plintei și pe latura din față: ”Lucrat după natură de prof. Dr. Gerota și Brâncuș 1902” atestă că realizarea ecorșeului a fost o colaborare. Lucrarea a aparținut Prefecturii județului Dolj, care în răstimpul studiilor lui Brâncuși la București îi acordase o bursă lunară. Este singurul exemplar păstrat intact.

AUTOR: Constantin Brâncuși

TITLU: Scaun colțar 

DATARE: cca. 1900 

MATERIAL: Lemn de stejar 

TEHNICĂ: Sculptură 

DESCRIERE: Datează din perioada în care Brâncuși era elev la Școala de artă și meserii, din Craiova. A fost executat după model, într-un stil eteroclit, specific fostului imperiu austro-ungar, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sprijinit pe patru picioare, dintre care trei se continuă în partea superioară, sub formă de montanți, jilțul este în întregime sculptat cu ornamente florale, vegetale și animale. Pe rama spătarului semicircular, în centru, se află un altorelief reprezentând un cap de copil – detaliu insolit, ce poate fi considerat drept primul cap de copil sculptat de Brâncuși.